Vitalitate și viabilitate economică (DĂIANU 1997)

Daniel Dăianu, Vitalitate și viabilitate economică. O dublă provocare pentru securitatea europeană, Clavis, 1997

  

3.    „Lupta” dintre concepte – Definirea vitalității și viabilității economice

3.1.Statul națiune se află sub presiune, dar el este foarte viu!

(44) 72 = Scoțând în evidență reînvierea geopoliticii, Christoph Bertram menționează că „în timpul Războiului Rece, nici  un secretar de stat al SUA nu ar fi putut spune ceea ce Warren Christopher a spus ziarului Financial Times: că Bosnia nu prezintă nici un interes vital de securitate pentru SUA, dar Haiti, da” (1995, p. 66). Faptul că Washington-ul a implicat NATO în bombardarea pozițiilor militare ale sârbilor în apropiere de Sarajevo, în toamna lui 1995, și impunerea negocierilor de pace între beligeranți se poate să fi avut de a face cu credibilitatea organizației și alegerile prezidențiale din SUA.

 

 

4.    Europa Occidentală în căutarea redobândirii vitalității economice

4.2.Cu privire la „chestiunea țărilor postcomuniste”

(79) Cu toate acestea, opinia mea este că, în ciuda semnării de către cele 6 țări est-europene (Bulgaria, Cehia, România, Polonia, Slovacia și Ungaria ) a acordurilor de membri asociați, în realitate, sprijinul acordat este mult inferior față de ceea ce ar fi necesar pentru a menține un suflu ridicat al reformelor politice și economice în Est și pentru a asigura stabilitatea pe continent.

 

 

5.    Europa de Est în căutarea viabilității economice

5.3. Magnitudinea realocării resurselor

(104) Tabel 7 Ponderea cheltuielilor sociale din PIB în țări postcomuniste 1989 și 1993

Țara – 1989 (pre-reformă) – 1993

Bulgaria – 10,4 – 12,9

Cehoslovacia – 13,2 – 14,6

Estonia – 10,4 – 8,8

Ungaria – 15,8 – 22,5

Polonia – 10 – 21

Slovacia – 13,2 – 17

Slovenia – 25,9 – 30,5

Sursa: BERD și date naționale citate de Jeffrey Sachs, 1995, p. 2

5.4.Contextul international: „factorul Rusia”

(108) Oricum, trebuie să precizăm că există o probabilitate, deloc neglijabilă, ca, atât Bulgaria, cât și România, să-și îmbunătățească substanțial rezultatele economice și, deci să se apropie de Grupul de la Vișegrad.

 

 

6.    Mai mult despre compromisurile și dilemele intereuropene

6.1.Cine sunt „actorii”?

(117) Tabel 10 Salariile lunare medii în țări postcomuniste*

Slovenia – 421

Ungaria – 317

Cehia – 221

Slovacia – 201

Polonia – 194

Bulgaria – 114

Letonia – 98

Estonia – 85

România – 82

Lituania – 65

*Salariile lunare, în dolari, la ratele de schimb în vigoare, se bazează pe veniturile medii din trimestrul III 1993

Transition Report, BERD, 1994, p. 135

6.2.Principalele probleme economice

(124) Tabel 11 Investiții străine directe în Europa de Est și foste țări sovietice 1990-1993 (milioane dolari)

Țară – 1990- 1991 – 1992 – 1993 – 1990/1993 - % din total

Bulgaria – 4 – 56 – 42 – 62 – 164 – 1

Cehoslovacia – 188 – 592 – 1.054 - / - 2.600 – 21

Cehia - / - / 983 – 606 - / - /

Slovacia -  / - / 71 – 160 - / - /

Estonia - / - / - 58 – 122 – 180 – 1

Ungaria – 311 – 1.459 – 1.471 – 2.200 – 5.4441 – 44

Kazahstan - / - / - 100 – 300 – 400 – 3

Letonia - / - / - 43 – 60 – 103 - /

Lituania - / - / - 5 – 40 – 45 - /

Polonia – 88 – 117 – 284 – 350 – 839 – 7

România -  -18 - 37 - 73 - 48 – 140 – 1

Rusia - / 100 – 800 – 1.000 – 2.000 – 16

Slovenia - -2 – 41 – 113 – 123 – 275 – 2

Uzbekistan - / - / 100 – 45 – 145 – 1

Transition Report, BERD, oct. 1994, p. 123

 

 

7. O mare alianță este necesară

(134) Ar fi de adăugat că probabilitatea gradului de europenitate poate fi detectată și în ceea ce privește țările Europei de Est. Există opinii, atât în Vest, cât și în Est, care încearcă să împartă Europa de-a lungul unor frontiere religioase; linia de demarcație ar fi între o Europă catolică și protestantă, pe de o parte, și o Europă ortodoxă (bizantină), pe de altă parte. Acest fel de teoretizare speculativă este foarte periculos și aduce a rasism religios și cultural. Acest tip de discuție periclitează nu numai cauza integrării în Europa, ci și inflamează capetele police din diferite țări.

 

„Starea Națiunii 2000” (BONDREA 2000)

 Aurelian Bondrea, Starea Națiunii 2000. România încotro?, vol. I, Editura Fundației România de Mâine, București, 2000

 

 

I.Revoluție, reforme, tranziție. Sinteza unor opinii
(22) (...), iar în Bulgaria numai un grup de intelectuali a încercat să protesteze.

 

II.Capitalismul românesc în perioada interbelică (1918-1939)
(39) România devenea astfel o mare și puternică țară din Sud-Estul Europei.
(58) Un alt indicator sintetic – venitul național pe locuitor – după calculele ONU [Economic Survey of Europe in 1948, Geneve, 1949], situa România cu nivelul cel mai redus în Europa. Astfel, în 1938, Anglia avea 378 dolari, Franța 236 dolari, Austria 179 dolari, Cehoslovacia 176 dolari, Grecia 80 dolari, iar celelalte țări din Sud-Estul Europei, inclusiv România 72 dolari pe locuitor.
(58) În tabelul publicat în sursa citată [ONU, Economic Survey of Europe in 1948, Geneve, 1949], care cuprindea 18 state, țara noastră se afla pe ultimul loc după Bulgaria.

(60) Două țări apropiate de România, ca profil economic, consumau, pe locuitor : Polonia 22 kg oțel și 25 kg ciment, Bulgaria 14 kg oțel și 23 kg ciment. În România se consumau 21 kg oțel și 18 kg ciment. 

 

III.Socialismul românesc în perioada postbelică (1947-1989)
(75) Rezultatele transformării agriculturii românești din extensivă în intensivă se dovedesc, la o comparație internațională, a fi mai reduse decât ale altor state socialiste (Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria), (...).
(92) În 1938, după indicatorii macroeconomici – venit național, productivitatea muncii – economia românească se situa pe ultimele locuri în economia europeană, în aceeași grupă cu Bulgaria, Polonia, Iugoslavia, cu nivel și structuri economice asemănătoare.
Tabelul 23. Banca Mondială, Produsul Național Brut pe locuitor în 1988
Țara – PNB/Loc. – Locul în Europa
Elveția – 27.379 – 1
Cehoslovacia – 3.960 – 17
Iugoslavia – 2.680 – 20
România – 2.210 – 22
Polonia – 1.850 – 24
Albania – 790 – 25
Media europeană – 8.238 –
(93) Tabelul 24.Productivitatea muncii sociale pe o persoană ocupată în dolari (30)
Țara – 1989/Varianta I/Moneda națională la cursul de schimb – 1990/Varianta II/Moneda națională la paritatea puterii de cumpărare – Decalaje Varianta I
Elveția – 56.277 – 35.587 – 11,1
RFG – 47.748 – 36.303 – 10,2
Franța – 46.665 – 40.097 – 9,2
Italia – 41.855 – 40.384 – 8,2
Spania – 29.229 – 33.837 – 5,6
Cehoslovacia – 9.898 – 15.750 – 1,9
Iugoslavia – 5.507 – 11.390 – 1,1
Ungaria – 5.614 – 13.340 – 1,1
România – 5.057 – 6.360 – 1
Bulgaria – 4.779 – 11.580 – 0,9
Polonia – 3.814 – 9.045 – 0,8
URSS – 3.605 – 11.390 – 0,7
Albania – 1.899 – 2.271 – 0,4
30 = C. Grigorescu (ed.), Nivelul dezvoltării economico-sociale a României în context european. 1989, p. 38

  

IV.Tranziția în România în perioada 1990-2000
Învățământul, știința și cultura națională
(129) Documente ale Băncii Mondiale arată că Bulgaria, Polonia și Ungaria alocau, cu ani în urmă, 6,4%, 5,6% și peste 7% din PIB pentru învățământ.