Ioan Scurtu, Ion I. C. Brătianu. Activitatea politică, Museion, București, 1992, 143
Lupta pentru confirmarea internațională a Marii Uniri din 1918
(55) Pe această bază, Brătianu a
cerut – în numele guvernelor Greciei,
Poloniei, Regatul Sârbo--Croato-Sloven, Cehoslovaciei și României – dreptul de
a examina proiectul tratatului
înainte ca acesta să fie adoptat și înmânat delegației austriece. Ca urmare a
acestei intervenții, la 29 mai, delegații
celor 5 țări au fost invitați la
ministerul de externe al Franței, unde li s-a prezentat un rezumat al proiectului
tratatului de pace, fără clauzele militare și cele privind reparațiile,
care urmau să fie formulate ulterior.
(57) Obiecții cu privire la proiectul tratatului de pace cu Austria
au formulat și delegații Poloniei, Cehoslovaciei, Regatului Sârbo-Croato-Sloven
și Greciei. Primul ministru britanic
aprecia că „Brătianu a luat conducerea revoltei
împotriva a ceea ce s-a numit amestecul arbitrar și neautorizat din partea
marilor puteri în afacerile interne ale celor mici” (27).
27 = Constantin Botoran
et alia, România și Conferința de pace de
la Paris (1918-1920), Cluj, Dacia, 1983, 357.
Activitatea pentru
consolidarea statului national unitar român.
(69) Evenimentul
încoronării din 1922 a avut și o semnificație internațională, marcată de participarea reprezentanților (…), Iugoslaviei, (…), Greciei, (…).
Sfârșitul
activității politice
(101) Era
stăpân pe toate formele luptei politice, de la cele desfășurate într-un mare areopag internațional, cum a fost
Conferința de pace, (…).
Anexe
4.Discurs la
Mesajul Tronului (9 dec. 1905)
(113) Când aș fi ispitit să cad în asemenea
greșeală, m-aș uita la figura d-lui ministru de justiție și m-aș aduce la
realitate, căci mi-aș aminti că Arhimede
a fost omorât de un soldat brutal pe când era absorbit de speculațiuni filozofice și de teorii matematice.
(George
Fotino (ed.), Discursurile lui Ion I. C.
Brătianu, vol. II, Cartea Românească, București, 1933, p. 233-57; 259-60)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu