Relațiile internaționale în perioada 1925-1933 (GHIORGHIȚĂ )

Claudia Ghiorghiță, Relațiile internaționale în perioada 1925-1933

 

Pactul Briand-Kellog

Mica Înțelegere a aderat în iunie 1928, sub rezervă menținerii tratatelor încheiate.

 

Problema reparațiilor și datoriilor de război

Președintele american Herbert Hoover a anunțat, în 1931, suspendarea pe un an a plății tuturor reparațiilor de război, fapt care a stârnit indispoziția unor țări (Franța, Belgia, Iugoslavia).

 

Problema reparațiilor și datoriilor de război

În 2 februarie 1932, la Geneva şi-a început lucrările Conferinţa pentru dezarmare. (…)

a)  Propunerea franceză (planul Tardieu) – să se constituie forţe armate internaţionale, puse la dispoziţia Societăţii Naţiunilor. Aceste forţe de „poliţie internaţională” trebuiau să ocupe teritoriile unde ar fi fost posibilă izbucnirea unui conflict armat. Numai după aceea se putea trece la limitarea înarmărilor. Delegaţiile României, Poloniei, Cehoslovaciei şi Bulgariei au susţinut, cu unele rezerve, planul francez.

 

Ion I. C. Brătianu. Activitatea politică (SCURTU 1992)

 Ioan Scurtu, Ion I. C. Brătianu. Activitatea politică, Museion, București, 1992, 143

 

Lupta pentru confirmarea internațională a Marii Uniri din 1918

(55) Pe această bază, Brătianu a cerut – în numele guvernelor Greciei, Poloniei, Regatul Sârbo--Croato-Sloven, Cehoslovaciei și României – dreptul de a examina proiectul tratatului înainte ca acesta să fie adoptat și înmânat delegației austriece. Ca urmare a acestei intervenții, la 29 mai, delegații celor 5 țări au fost invitați la ministerul de externe al Franței, unde li s-a prezentat un rezumat al proiectului tratatului de pace, fără clauzele militare și cele privind reparațiile, care urmau să fie formulate ulterior.

(57) Obiecții cu privire la proiectul tratatului de pace cu Austria au formulat și delegații Poloniei, Cehoslovaciei, Regatului Sârbo-Croato-Sloven și Greciei. Primul ministru britanic aprecia că „Brătianu a luat conducerea revoltei împotriva a ceea ce s-a numit amestecul arbitrar și neautorizat din partea marilor puteri în afacerile interne ale celor mici” (27).

27 = Constantin Botoran et alia, România și Conferința de pace de la Paris (1918-1920), Cluj, Dacia, 1983, 357.

 

Activitatea pentru consolidarea statului national unitar român.

(69) Evenimentul încoronării din 1922 a avut și o semnificație internațională, marcată de participarea reprezentanților (…), Iugoslaviei, (…), Greciei, (…).

 

Sfârșitul activității politice

(101) Era stăpân pe toate formele luptei politice, de la cele desfășurate într-un mare areopag internațional, cum a fost Conferința de pace, (…).

 

Anexe

4.Discurs la Mesajul Tronului (9 dec. 1905)

(113)  Când aș fi ispitit să cad în asemenea greșeală, m-aș uita la figura d-lui ministru de justiție și m-aș aduce la realitate, căci mi-aș aminti că Arhimede a fost omorât de un soldat brutal pe când era absorbit de speculațiuni filozofice și de teorii matematice.

(George Fotino (ed.), Discursurile lui Ion I. C. Brătianu, vol. II, Cartea Românească, București, 1933, p. 233-57; 259-60)

 

Dialog despre jurnalism și literatură (NADAS 1992)

 

Nadas Peter, Dialog despre jurnalism și literatură, în Kantor Lajos & Salat Levente (eds.), „Antologia revistei de cultură „Korunk””, Cluj

29 (...) – (...) Nu consider scrisul o artă. Grecii au avut dreptate când au afirmat că el nu trebuie înscris în rândul artelor. Poezia, da, proza, însă, nu. (...)

30 (...) – (...) Lucram la rubrica de politică internă, care, la un ziar județean ca acela, însemna prea mult. Odată, de pildă, a venit o delegație bulgară și eu a trebuit să-i conduc, să relatez despre impresiile lor despre întâlnirile avute. Trebuie să-ți spun că a fost o tragedie pentru mine. O sarcină care pur și simplu nu putea fi îndeplinită. Au spus numai prostii, numai minciuni. Totul era fățărnicie curată. Iar eu trebuia să relatez despre toate acestea în așa fel ca nimeni să nici nu se gândească la adevărata imagine. Pentru asta aș fi avut nevoie de o limbă care nu a existat și nici nu există.

-De bună seamă că acesta a fost punctul...

-Punctul cel mai abisal la care te poți coborî. Mi-a fost dat să trăiesc asemenea momente din care nu mai poți ieși. Sarcina nu putea fi dusă la bun sfârșit cu nici un chip. Nici nu am putut să mă descurc: am mințit.

 

(„Korunk”, 7/1992)

Nadas Peter (1942) – scriitor, Budapesta