Diplomația secretă (DUCULESCU 1992)

Victor Duculescu, Diplomația secretă, Casa Europeană, București, 1992, 344

 

 II.Diplomația secretă și politica de dominație. Forme „tradiționale”, clasice, ale diplomației secrete

(30) Țările mici preferau formule de securitate întemeiate pe sisteme de alianță bi și multilaterale. Așa au fost încheiate acorduri între (…), România și Iugoslavia, Persia și Turcia, (…), Albania și Italia.

(31) Ca urma a opoziției consecvente manifestate de țările Micii Înțelegeri, pactul ce a fost încheiat la Roma, la 7 iunie 1933, între Germania, Franța, Marea Britanie și Italia nu a constituit, în cele din urmă, decât o umbra palidă a ceea ce preconizase dictatorul italian.

Terorismul

(37) S-a spus că noile înțelegeri sovieto-americane [Malta] ar fi „ajustat” zona de influență sovietică, reducând-o la România și Bulgaria, în timp ce, potrivit altor păreri, sovieticii ar fi renunțat la sfera de influență din Europa de Est.

(50) Asasinarea regelui Alexandru al Iugoslaviei și a ministrului de externe francez L. Barthou a atras atenția Ligii Națiunilor, care a trecut la studierea unor documente internaționale prin care se incriminau actele teroriste și se instituiau sancțiuni.

(56) O deosebită emoție a stârnit în rândul opiniei publice atacul săvârșit în 1971 de un grup de teroriști asupra ambasadei Iugoslaviei din Stockholm, survenit la două luni după un atac  îndreptat asupra consulatului iugoslav din Gotteborg. Acest atentat a costat viața ambasadorului iugoslav.

Războiul, proliferarea conflictelor

(76) Tactica divide et impera a fost folosită pe scară largă în timpul lui Iustinian, care îi ațâța pe huni împotriva bulgarilor.

(78) Ar fi mai bine să li se propună cruciaților să recucerească pentru Veneția orașul Zara (Zadar), tranșându-se astfel contenciosul datoriei. Propunerea a fost primită cu entuziasm și Dandolo [dogele Veneției] a făcut o afacere excelentă.

Terorismul

(49) Ele [asasinatele politice] pot duce la ruperea relațiilor diplomatice, la stări de tensiune sau chiar la război, cum a fost cazul asasinării arhiducelui Franz Ferdinand în Bosnia, în 1914, la Sarajevo.

(51) În acest domeniu au excelat regimurile comuniste, care au sacrificat fără jenă, în cadrul unor procese plăsmuite, personalități de integritate morală, ale căror merite erau recunoscute precum (…), Traicio Kostov, (…).

(53) Încă nu sunt complet elucidate toate împrejurările legate de (….), de uciderea unui dizident bulgar la Londra în 1978, (…).

  

III.Aspecte „moderne” ale diplomației secrete

Atragerea în zone controlate de marile puteri

(100) ** = Au fost și situații în care se punea problema nu numai a unei integrări militare, dar și a alipirea unor țări socialiste la URSS. Ziarul bulgar „Narodna Kultura” a publicat un document din care rezultă că în noiembrie 1972, Todor Jivkov și L. Brejnev ar fi convenit un plan ce a fost aprobat de Plenara din iulie a CC al PC Bulgar. Planul prevedea măsuri de „absorbire a economiei bulgare de către economia multinațională sovietică”. („Adevărul”, I, 52, 24 feb. 1990, p. 4)

(101) Cehoslovacia, Bulgaria și România și-au manifestat disponibilitatea pentru latura politică a Tratatului [Varșovia] în detrimentul laturii militare.

Atragerea în zone controlate de marile puteri

(115) Există și (...) lobby grec [în SUA], care a acționat în special în timpul conflictului din Cipru.

Acțiuni de dezinformare

(149) Mai recent, un comentariu televizat al BBC, înfățișa incendierea sediului fostului partid comunist bulgar, informând că este vorba de acțiuni petrecute în România.

Societăți secrete

(153) În Cipru a acționat pentru independență organizația EOKA, care și-a schimbat ulterior profilul (EOKA II).

  

IV.Cum au folosit marile puteri diplomația secretă

Originile diplomației secrete. Marile imperii, expansiunea spre alte continente și diplomația secretă

(168) Regele Ludovic cel Sfânt, care preluase comanda cruciadei VII, a făcut un lung popas în Cipru (1248-1249), în care a primit doi ambasadori mongoli cu care a discutat pentru declanșarea unui război antimusulman pe două fronturi.

Diplomația secretă în timul primului război mondial și al perioadei interbelice

(202) Planul de pace elaborat de Sixte avea în vedere (…), restaurarea Serbiei, al cărei teritoriu urma să fie sporit cu Albania, (…).

(213) În această perioadă s-au încheiat acorduri bilaterale, precum (…), tratatul dintre Albania și Italia, (…).

 

V. Diplomația secretă în timpul celui de-al doilea război mondial și al perioadei postbelice

Al doilea război mondial și diplomația secretă

(242) Molotov s-a dovedit pentru Hitler un interlocutor dificil, (…) a revendicat o implicare a sovieticilor în Balcani, (…), încheierea unui pact de asistență mutuală sovieto-bulgară, (….).

 

 

 VI.Diplomația românească și promovarea intereselor naționale

(291) În timpul domniei lui Burebista, considerat „cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia” (1), (...)

1 = V. Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, Cultura Națională, București, 1926, p. 78-9, 80.

(304) (…) un pasaj din însemnările regelui Carol II, care relatează evenimentele din 26 iunie „(…) Nu este deloc îmbucurător, căci el [inspectorul diplomatic von Killinger] declară că nu poate face nimic să ne apere de ruși și nici ceva precis față de unguri și bulgari. (…)” (24)

24 = 26-28 iunie 1940: o drama istorică, „Magazin istoric”, s. n., XXIV, 6 (279), iun. 1990, 35.

 

 VII.Diplomația secretă a „Epocii de aur”

(327) Sugestiv descria situația lui Ceaușescu publicația „Die Welt”: „(…) Albania reprezintă pentru el idealul comunismului exemplar. (…) ” (16)

16 = „Lumea”, 1, s. n., 28 dec. 1989, p. 15.