Dialoguri româno-americane (ILIESCU 1996)

Ion Iliescu, Dialoguri româno-americane, Nemira, București, 1996, 351 p.

 

2.Washington

 

La Casa Albă

(20-1) În al treilea rând, urmau să fie abordate și prob. zonale, ale securității și stabilității regiunii în care ne aflam, ale crizelor din această arie geografică. Situația din Iugoslavia ocupa, fără îndoială, un loc prioritar în cadrul discuțiilor. România a apreciat implicarea SUA în rezolvarea conflictului din Iugoslavia, considerând că inițiativa americană reprezintă o șansă reală de a invita pe toți cei implicați la masa rotundă a discuțiilor, de a grăbi soluționarea conflictului. (...) Se pierduse deja un moment favorabil în septembrie 1994. Acum se ivea altă șansă prielnică și ea se cuvenea valorificată. Aveam și mesaje din partea președinților Miloșevici și Bulatovici pentru șeful executivului american. De altfel, cu aceștia se afla în contact subsecretarul de stat Holbrooke.

(25) Nu este vorba numai de implicarea activă a SUA în soluționarea conflictului din Bosnia și Herțegovina, ci și interesul arătat statelor din regiune – Poloniei, Ungariei, Ucrainei, României, Cehiei, Macedoniei, Bulgariei, Albaniei - de voința de a face ca democrația și economia de piață să triumfe în toată această zonă.

(28) - Ați pus și problema pierderilor pe care le-a suferit România?

[I. I. ] – Am ridicat, în general, în cadrul discuțiilor, problema efectelor embargoului impus Iugoslaviei asupra României. (...) Am primit 4 miliarde și am pierdut 12 miliarde din embargourile impuse Iugoslaviei, Irakului și Libiei. Această chestiune a fost bine receptată.

(30) Declarație difuzată de Casa Albă după întâlnirea Președintelui Clinton cu Președintele României, domnul Ion Iliescu

(...) Cei doi președinți au discutat situația din fosta Iugoslavie.

(32) [I. I. – Al Gore] În tot  acest interval, România a pierdut mari sume de bani prin instituirea embargoului asupra Irakului și Iugoslaviei, pierderi care depășesc cu mult sumele primite sub formă de credit de la instituțiile financiare internaționale.

 

La Departamentul de Stat

(37) (...),, am exprimat poziția României privind (...) situația din fosta Iugoslavie. (...)

Știam că dl. Talbot este un cunoscător al zonei, că în anii 70 fusese corespondent de presă la Belgrad, (...).

(38) Din discuții a reieșit că SUA „apreciază ajutorul și sacrificiul României în respectarea embargoului impus Serbiei”.

 

La Congres

(47) Națiune mare, care a îmbrățișat de la început și cu hotărâre sistemul democratic de organizare socială, probabil că americanii au dorit să ofere o mărturie că ei continuă un anumit filon din istoria lumii, cel întruchipat de Roma antică, la rândul ei moștenire a civilizației grecești, unde democrația a triumfat și a rodit atât de grăitor.

(58) Au fost și altele legate de situația din Iugoslavia, din zonă, congresmanii arătându-se vădit interesați să cunoască părerea mea în aceste privințe.

 

Întâlniri consacrate relațiilor economice

Investițiile străine și strategia reformei economice în România

(74-5) [Asis Gosan/TERA - Virginia] - Aș dori să remarc faptul că legătura dintre portul Samsun din Turcia și Constanța, realizată în cooperare cu serviciul de transport feroviar, ar fi cea mai rapidă. Cred că aceasta s-ar încadra în prevederile Acordului de cooperare economică în bazinul Mării Negre, semnat de Turcia și guvernul dv.

I.Iliescu – Avem relații bune cu Turcia în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor. Colaborăm cu Bulgaria, Turcia și Grecia la câteva proiecte și am discutat cu reprezentanții acestor țări un număr mare de proiecte referitoare la cooperarea în zona Mării Negre și cea sud-est europeană. După încetarea conflictului din Iugoslavia vom beneficia de noi șanse în regiune.

 

La Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și la Institutul pentru Veghea Mondială

I.I. – Progresul României în domeniile integrării și reconcilierii. O contribuție la securitatea europeană

(89) În regiunea din care facem parte, România a sprijinit inițiativele successive ale statelor europene și ale SUA, având ca scop să pună capăt conflictului din Iugoslavia. (…) Hotărârea cu care România a aplicat embargoul asupra Iugoslaviei stă mărturie pentru credința noastră că normelor internaționale trebuie să li asigure eficacitatea.

(90) Stabilitatea României nu este doar o precondiție a dezvoltării noastre, ci și o contribuție de valoare pentru toate statele din regiune, pentru toți prietenii noștri din Europa și America, pentru care regiunea Balcanilor apare uneori atât de haotică și plină de amenințări.

(95) Un alt aspect îl reprezintă preocuparea României față de zonele de conflict din apropiere: Iugoslavia și (...). Am depus eforturi pentru a promova relații bune cu toți vecinii.

 

La Clubul Național al Presei

(123) (…), iar romanii au trebuit să poarte două războaie pentru a cuceri Dacia și pentru a organiza colonia romană Dacia Felix. Centrul politic al statului dac și centrul politic al coloniei romane se aflau în Transilvania. Alba Iulia este numele roman al capitalei Daciei Felix.

 

La organisme financiare internaționale

BIRD/Banca Mondială

(134) România face parte din grupul de țări condus de Olanda, alături de Israel, Cipru, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Croația, Slovacia și Macedonia, (…).

FMI

(138) Interlocutorul [directorul Camdessus] a remarcat efectele negative asupra economiei românești al embargoului împotriva Iugoslaviei, (…).

 

 

3.Coasta de Vest

 

Seattle

Întâlnire cu conducerea companiei Frank Russell

I. I. - Strategii ale tranziției. Experiența României

(167) Am fost martorii tragicei și violentei destrămări a Iugoslaviei, proces care a situat Europa, pentru prima dată de la încheierea celui de-al doilea război mondial, în fața unui conflict armat deschis și a unei tragedii umane fără precedent.

 

Los Angeles

La studiourile „Universal”

(184) Dimpotrivă, puterile care au excelat și în domeniul cultural (Egiptul, Grecia, Roma) au modelat adânc evoluția lumii, cristalizând adevărate matrice ale dezvoltării ei ulterioare.

La Institutul Rand

(193) I. I. – „(...) În sfârșit, dar nu de mai mică însemnătate, am fost martorii „divorțului de catifea” dintre Cehia și Slovacia și ai destrămării violente a Iugoslaviei. Pentru prima dată de la încheierea celui de-al doilea război mondial, un conflict militar deschis sfâșie inima Europei. (...)”

(194) I. I. – (...) Impactul negativ al acestei teorii [„vid de securitate”] a putut fi observat la începutul crizei iugoslave, când conducerea americană a avut un moment de ezitare, în timp ce europenii au rămas divizați față de problema recunoașterii independenței Croației și Sloveniei. Știm cu toții care au fost consecințele!

La Consiliul pentru Probleme Mondiale

(204) I. I. – Stabilitatea politică și reforma economică în România: oportunități pentr un parteneriat: „Dar am fost, de asemenea, martorii dizolvării violente și tragice a fostei Iugoslavii, în care Europa s-a confruntat cu un conflict militar deschis și cu o tragedie umană fără precedent de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.”

(214) – Ați putea să vă referiți la problema turismului în România?

 I. I. – (….) Avem o țară cu o civilizație antică și puteți găsi aici elemente care stau mărturie pentru o astfel de civilizație.

Dialog cu ziariștii

(230) Horia Alexandrescu – Eu aș simți nevoia să ne vorbiți despre tronsonul Perry-NATO-Norfolk. Ce ați vorbit cu generalul acolo?

I.I. – (...) Altminteri am spus: ați văzut foarte bine, când a apărut o chestiune foarte simplă la scară gobală – Iugoslavia – comunitatea internațională n-a fost capabilă să rezolve această problemă, iar mijloacele militare s-au dovedit chiar dăunătoare, au complicat lucrurile.

 

 

4.ONU - semicentenar

Întâlniri cu șefi de stat și de guvern

(260) Cu ocazia participării la activitățile organizate în cadrul sesiunii jubiliare, am putut avea contacte și scurte schimburi de păreri cu: (…), Sali Berisha, președintele Albaniei, (…), Suleyman Demirel, președintele Turciei, (…).

Discuții cu partenerii americani

(267) [I. I. – H. Kissinger] La toate acestea se adaugă pierderile mari pe care le-a înregistrat România prin instituirea embargoului asupra Iugoslaviei.

În vizită la mari ziare [NYT & WSJ]

(283) Mi s-au adresat multe întrebări despre (...), evoluțiile din fostul spațiu iugoslav.

 

 

5.Din Texas în Massachussetts

Houston

(318) I. I. – „Bineînțeles, acum există conflictul din fosta Iugoslavie, care sper că va fi stins prin mijloace politice – este în interesul tuturor, nu numai al statelor din zonă.

Boston

(333) – Ne puteți spune  ce ar putea însemna ridicarea sancțiunilor?

I. I. – Va fi un pas pozitiv nu numai pentru Iugoslavia - dar, desigur, în primul rând pentru ea; (...).