Corupția marilor puteri (PEDRERO 2004)

Miguel Pedrero, Corupția marilor puteri. Strategii și minciuni în politica mondială, Litera Internațional, București, 2008 (2004 spaniolă)

 

3. SUA contra China: cheia noului război rece

Arta războiului

61 (...) În această operă [colonei W. Xiangsui și Q. Liang, Război fără limite] se afirmă că cea care a avut cel mai mult de suferit de pe urma invaziilor din Irak și Afganistan a fost China și că părerea generală în rândul generalilor APE [Armata Populară de Eliberare] este că „dacă NATO impune un sistem de valori – cu ajutorul forței – într-o țară europeană – Iugoslavia – mâine poate face al fel în Taiwan, în Tibet sau Xinjiang” – teritoriu chinez în care armat poartă un război împotriva luptătorilor islamiști pentru independență.

65 (...) În plină „luptă” între diplomațiile celor două puteri, asupra ambasadei chineze de la Belgrad cădeau mai multe bombe, în timpul atacurilor din războiul desfășurat în Iugoslavia. Trei diplomați chinezi au decedat și douăzeci au fost răniți. Oare credea CIA întra-adevăr că Serbia își organiza apărarea aeriană grație informațiilor pe care armata chineză i le transmitea prin radar – prin intermediul ambasadei? NATO a asigurat prin vocea lui Javier Solana, la cea vreme director general al organizației militare, că totul se datorase unei „lamentabile erori”. Guvernul chinez a respins explicațiile puțin credibile ale NATO, calificându-l pe Solana drept un „lacheu jalnic al imperialiștilor americani”.

 

4. Organizații neguvernamentale?

Obiectivul: controlul asupra ONG-urilor

80 (...) Se știe de asemeni că agentul infiltrat [Manfred Schlickenrieder/MAD-RFG] făcut o ofertă pentru cumpărarea de arme și muniție unei grupări teroriste turce, Dev Sol, deși motivul acestei tranzacții nu este cunoscut.

 

7. Traficul de droguri S.A.

Și comuniștii fac trafic

140 După cum afirmă anumite rapoarte ale serviciilor occidentale de informații, fosta URSS a intervenit în afacerea traficului de arme și de droguri prin intermediul unei companii proprietate a Bulgariei, una dintre țările ei satelit. Respectiva companie, cunoscută sub numele de Kintex, a atras pentru prima oară atenția investigatorilor judiciari din Statele Unite grație unei serii de articole publicate în cotidianul Newsday sub titlul Pe urmele heroinei. De atunci, Kintex a făcut obiectul a numeroase investigații oficiale din partea Congresului Statelor Unite, dar niciuna nu a putut fi finalizată din cauza piedicilor puse de guvernul bulgar.

141 (...) Revista EIR a avut acces la mai multe rapoarte secrete care arătau că „(...). Turcul Adnan Kashoggi, om de afaceri implicat în traficul de arme, a fost și el legat în diverse feluri de Intrabank, între altele vorbindu-se de participarea sa la lichidarea Intrabank, de fapt o simplă reorganizare a ei, care, la fel ca și în cazul IOS, a sfârșit prin faptul că băncii i s-a dat pur și simplu o nouă formă. (...)”

142 (...) În anii 40, [Samih] Khoury era intermediar pe ruta de trafic Turcia-Marsilia.

 

8. Teroriști... depinde pentru cine

Teroarea „roșie”

163 [raport despre terorism al serviciului secret spaniol] „(...) Jibril [Ahmad – lider militar al Comandamentului General al Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei] a stabilit contacte cu serviciul bulgar de informații, care, în perioada 1972-1982, a acționat ca o agenție subordonată KGB pentru ajutor internațional acordat teroriștilor activi ai OEP...”.

166 (...) Conform declarației lui Antonio Savasta, unul dintre membrii care își regretă faptele, Brigăzile Roșii  erau interesate de menținerea contactelor cu reprezentanții serviciilor secrete bulgare pentru a restabili trimiterea de arme către OEP, relații care se întrerupseseră după arestarea în 1981 a lui Mario Moretti, membru al brigăzilor.

Un fost agent al KDS, serviciul de informații din Bulgaria, a declarat că în centrele bulgare de antrenament pentru teroriști „puteai învăța orice: să omori un om fără să faci zgomot, să conduci o locomotivă, să codifici corespondența. De asemenea, puteai învăța, de exemplu, să te transformi în șofer parizian de taxi, în ziarist sau chiar în lustragiu de pantofi.”

KDS controla și firma de stat Kintex, cea care, potrivit documentelor obținute de serviciile occidentale de informații, realiza exporturi de arme în valoare de peste 950 milioane de dolari pe an. O bună parte din respectivele exporturi urmau să ajungă în mâinile unor grupuri de „eliberare națională”, nume pe care serviciile sovietice de informații îl foloseau pentru a se referi la grupările teroriste occidentale.