Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu (POPA 2025)

Cosmin Popa, Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu, Corint / Istorie, București, 2025, 411 p.

  

1.Cum funcționa, de fapt, ceaușismul?

 ... economia?

17 Într-un material tehnic elaborat pe marginea negocierilor legate de aderarea României la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), elaborat în 1970 de funcționarii băncii, se arată că înființarea centralelor și relaxarea formelor de comerț exterior. România nu împărtășea, arătau autorii, viziunea Iugoslaviei sau a Cehoslovaciei față de economie, dar era limpede că manifesta o simpatie aparte pentru modelul de dezvoltare est-german(1). (...)

1 = Office Memorandum, October 26, 1970, Brief for the Visit of Rumanian Delegation, Attachment 4, https://thedocs.worldbank.org/en/doc/345901391013600441-0560011973/original/WorldBankGroupArchiversFolder1771167.pdf, accesat 12 martie 2024.

 ... poate corupția?

31 Într-o oarecare măsură, țările balcanice s-au bucurat de atenția unor cercetători, dar rezultatele documentare și interpretative sunt modeste în comparație cu acelea obținute în urma investigării istoriei ruse(1).

1 = Rasma Karklins, Typology of Post-Communist Corruption, „Problems of Post-Communism”, 49 (4), 22-32, 2002.

 

 

2. Primăvara „tehnocraților de partid” (1966-1970)

40 (...) Nu doar comparația cu RFG sau Franța era descurajantă, ci și cea cu RDG, Cehoslovacia și Bulgaria. Dacă, în1963, în România unui tractor îi reveneau 160 ha de teren arabil, în Cehoslovacia îi reveneau 34, în RDG – 45, în Ungaria – 102, iar în Bulgaria – 131. În privința cantității de îngrășăminte chimice folosite, lucrurile stăteau la fel. România întrebuința 13 kilograme de substanță activă la un hectar, RDG – 168 de kilograme, Cehoslovacia – 85 de kilograme, Ungaria – 43 de kilograme, iar Bulgaria – 31 de kilograme.

45 (...) Chiar aflată într-o perioadă de expansiune energică, România rămânea mult în urma celorlalte țări comuniste în materie de construcții de mașini și utilaje, cu 8% din totalul investițiilor în ramură. În schimb, în 1966, Bulgaria investea [în construcții de mașini] 11,6%, Ungaria 13,2%, Polonia 13,1%, Cehoslovacia 15%, RDG 16% și URSS 8,6%(2). (...)

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar nr. 12/1966, f. 20.

53 (...) Nu doar România miza pe creșterea exporturilor cu 56%, ci și Bulgaria (67,6%), Ungaria (54,3%), Polonia (46,5%), RDG (44,4%) și Cehoslovacia (36,2%)(2).

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar nr. 23/1967, f. 47.

 

3. Întoarcerea la pământ

80 (...) Aluziile esopice ale activiștilor sugerează că sistemul avea ramificații mai întinse decât se străduise ancheta să stabilească, fapt care nu-i împiedica să numească infracțiunile drept „abateri”, ca și cum în cauză ar fi fost presupuse greșeli politice. (...)

 

6. Reformele economice ale anului 1967 sau planificarea minuțioasă a liberalizării

150 (...) Aparent bine intenționată, compania IBM i-a sugerat lui Bârlădeanu să preia exemplul Iskrei din Iugoslavia, care producea pentru IBM echipamente periferice, fiind singurul exemplu de astfel de colaborare între o țară comunistă și industria americană de profil. Propunerea concretă a celor de la Comsat, ca România să construiască o stație a sistemului de comunicații Intelsat, eventual împreună cu Iugoslavia, pentru propriile comunicații, dar și ale țărilor din jur, a  fost refuzată grațios de partea română. (...)

 

7. Umbrele unei perioade luminoase

166 (...) În comparație cu celelalte țări comuniste, România avusese cel mai înalt ritm mediu anual de creștere a producției în perioada 1964-1973, e 12,5%, fiind urmată de Bulgaria (11,1%), Polonia (8,9%), URSS (8%), Cehoslovacia (7,4%), RDG (6,25) și, pe ultimul loc, Ungaria (5,8%)(1), a cărei economie începuse să resimtă din plin rezultatul reformelor kadariste, deși multe dintre măsurile adoptate de Janos Kadar semănau cu ideile aplicate de Ceaușescu în România.

1 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 63/1974, f. 8.

167 În Europa, doar Grecia și Spania, care plecaseră dintr-o poziție economică mai precară decât România, avuseseră în această perioadă o rată de creștere medie anuală de 11%, ceea ce arăta că progresele economice rapide și semnificative nu erau apanajul economiei planificate. (...)

 

8. Consumul, „victimă” a creșterii industriale

168 (...) Astfel, în 1968, dintre țările socialiste, România avea cea mai mică pondere a circulației mărfurilor în venitul național. URSS avea 6,5%, Cehoslovacia 8,9%, Bulgaria 9%, Polonia 10,7%, RDG 12,2%, iar Iugoslavia 12,3%(1). Ritmul de creștere a comerțului exterior al României în perioada 1966-1969 fusese însă cel mai înalt printre țările comuniste, cu 11,5%, pe locul al doilea fiind Bulgaria cu 10,8%. (...) (2)

1 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 39/1970, f. 13.

2 = Ibidem, f. 28.

169 (...) În schimb, România 1969 avea cel mai mic număr de salariați la 1000 de persoane: 247. În comparație, Polonia avea 286, Bulgaria 306, Ungaria 333, RDG 339, URSS 358 și Cehoslovacia 407(1).

1 = Ibidem, ff. 30-31.

 

9. Partidul mută presiunea pe societate, iar Securitatea preia controlului asupra Miliției

198 (...) Modificările legii au fost adoptate așa cum au fost propuse de inițiatorii lor, iar discuția despre veniturile ilicite ale directorilor și miniștrilor a deviat, transformându-se într-o filipică a secretarului general despre extinderea practicii bacșișului în România. (...)

 

10. Încercări de corectare și soluții stranii (1970-1979)

223 (...) Desigur că modelul chinezesc al soției lui Mao, Jiang Quing, cu ale sale idei despre muzica și teatrul revoluționar, par mai degrabă să o fi inspirat pe dificila și fragila fiică a liderului bulgar, Liudmila Jivkova(1).

1 = Svetlana Mussakova, La diplomatie culturelle de Liudmila Jivkova, în J. M. Dealanay și Y. Denecher (eds), Femmes et relations internationales, Presse Sorbonne Nouvelle, 2006, pp. 49-69.

226 (...) Pierderea unui contract de furnizare a unui sort de cărbune cocsificabil din Turcia, în favoarea unei companii japoneze, l-a făcut pe Ceaușescu să ceară accelerarea soluțiilor locale, care prevedeau folosirea cărbunelui românesc, însă cu impact negativ asupra calității oțelului obținut și a costurilor de producție(2).

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 12/1970, f. 56-57.

233 Un acord similar a fost încheiat cu Grecia(1), iar Turcia(2) a făcut obiectul unei adevărate ofensive de șarm a diplomaților români pentru a permite României participarea la extracția și prelucrarea unor zăcăminte de cărbune cocsificabil și a altora de minereu de fier. (....)

1 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 36/1970, ff. 59-71.

2 = Idem, ff. 46-52.

241 (...) [Maxim] Berghianu [președintele Comitetului de Stat al Planificării] semnala [martie 1971] experiența altor state comuniste, referindu-se la Ungaria și Iugoslavia, de simplificare a indicatorilor de plan obligatorii și de consolidare a independenței financiare a întreprinderilor, prin orientarea către piață și posibilitatea de a dispune de o mare parte a veniturilor realizate. „Ungaria și Iugoslavia au renunțat la defalcarea până la executanți a planului central”, arăta el, introducând „planificarea orientativă”, tranșând astfel disputa cu partizanii „planificării imperative”(2). (...)

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 27/1971, ff. 13-14.

242 (...) De aceea, sugera el [Berghianu], era necesară întocmirea unui plan de perspectivă a economiei românești, pe 15-20 de ani, așa cum procedaseră RDG, Bulgaria și Olanda, fundamentat pe studii și prognoze solide, care să surmonteze dificultățile administrative create de gândirea ciclurilor economice în planuri cincinale(2). (...)

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 27/1971, ff. 18-20.

267 (...) Aflată încă din 1969 în căutare de credite cu dobândă scăzută, atunci când doar Franța oferise Bulgariei un credit pentru achiziția de produse industriale, după aderarea la FMI și BIRD(3), România a recurs din plin la aceste surse de finanțare pentru continuarea ambițiosului program de investiții. (...)

3 = Vezi Ion Alexandrescu, România între Est și Vest, volumul I. Aderarea României la FMI și BIRD, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012.

 

11. Obsesii locative la nivel înalt

296 (...) La sfârșitul lui octombrie 1971, secretarul CC al PCR responsabil de Secția Scrisori și Audiențe și de Gospodăria de Partid, Mihai Gere, el însuși fost zidar, i-a trimis lui Ceaușescu un raport în care îi semnala „un caz deosebit de încălcare a legalității noastre socialiste”(1). Un fost cetățean bulgar, devenit între timp român cu acte în regulă, reușise să-și construiască în centrul Bucureștiului, pe strada Visarion, un imobil cu șapte apartamente. (...) Vasile Ciulacov, căci acesta era numele proaspătului cetățean român, cât și investiția sa pentru construcția imobilului, de aproximativ 1.000.000 lei, reprezentau doar vârful aisbergului corupției din Oficiul pentru construcția locuințelor proprietate personală din București (OCLPP). Cazul Ciulacov, devenit ulterior cazul Gheorghe Melinte, directorul OCLPP din București, a arătat clar nu numai traseul rețelelor de corupție din statul comunist, dar și felul în care legislația restrictivă și irațională alimenta această corupție. (....)

1 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 174/1971, f. 105.

 

12. Soluțiile în acțiune – noul mecanism economic (1979-1989)

349 (...) Intrată în 1983 în grupul celor 20 de țări non-exportatoare de petrol cu cea mai mare datorie – categorie în care, din țările socialiste, se mai găseau Iugoslavia și Ungaria – România lui Ceaușescu ducea o politică oarecum pe placul FMI, orientată spre reducerea costurilor și presupusa eficientizare a întreprinderilor, doar că, spre deosebire de Ungaria, care trecea prin dificultăți asemănătoare, nu putea folosi rata de schimb pentru impulsionarea exporturilor și nici nu acordase autonomie lărgită întreprinderilor(2). Cert este că, în 1983, România s-a numărat printre cei mai mari beneficiari ai creditelor FMI, alături de Iugoslavia, Argentina și Turcia(3).

2 = International Monetary Fund, Annual Report of the Executive Board for the Financial Year Ended April 30, 1983, Washington DC, p. 72, https:///www.imf.org/external/pubs/ft/ar/archive/pdf/ar1983.pdf , accesat la 4 februarie 2024.

3 = Ibidem, p. 88.

353 (…), iar altui vas, predat în 1981 unui armator din Grecia, Biroul Veritas din Paris nu i-a putut da certificatul de clasificare din cauza fragilității structurii de rezistență(2).

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 200/1983, ff. 13.

365 (...) În dorința sa de a schimba radical modelul de dezvoltare, Ceaușescu supusese economia țării și populația unui program de austeritate fără precedent în Europa, poate cu excepția Albaniei(1). (...)

1 = Esther Eui-Gyeong Kim, Protest prevention, North Korean Style: A Multifactor Comparative Analysis of the DPRK, Romania, and Albania at the Cold War s End, „North Korean Review”, 19, no 2 (2023), pp. 21-36, htttps://jstor.org/stable/27267194, accesat la 12 iunie 2004.