Jako Clara, Despre
cercetările noastre asupra istoriei intelectualității, în
Kantor Lajos & Salat Levente (eds.), „Cumpăna. Antologia revistei de
cultură „Korunk”” 1/1990-1992, Cluj, 1994
355 (...) La studierea teologiei aspirau în principal cei
din tagma călugărilor cerșetori, de la cei care lucrau în cancelariile regale și
în conducerea bisericilor se pretindeau cunoștințe de drept roman și de
drept canonic, în schimb în justiție, făcându-se abstracție de câteva excepții,
abia dacă puteau fi întâlniți absolvenți de studii juridice.
356 (...) La nuanțarea portretului intelectualității
din epoca trecută, la investigarea lecturilor sale, contribuie – dincolo de
interpretarea însemnărilor existente în cărți – și analizarea citatelor unor autori
și traducători, ceea ce face, de altfel, cu minuțiozitate, și Monok Istvan, pe
marginea citatelor prezente în recomandările și notițele lui Haportoni Pal
privind traducerea scrierii lui Curtius Rufus.
357 (...) Analiza profundă a lui Hovari Janos demonstrează
contribuția operei lui Forgach Ferenc, bazată pe filosofia Renașterii, intitulată
Comentarii, prin multitudinea de elemente noi, necunoscute în părțile Europei Occidentale,
referitoare la epoca lui Soliman. Precum demonstrează și scrierea lui
Forgach, Europa secolului XVI a primit cele mai multe informații vizând sistemul
relațiilor din societatea otomană de la curtea Habsburgilor, respectiv, de
la diplomații și istoricii maghiari – acest lucru explicându-se prin realitatea
amară a istoriei. (...)
Acest domeniu include – analiza aparținând lui R.
Varkanyi Agnes – structura viziunii politice a lui Pazmany Peter. Obiectul mai
restrâns al acestei analize îl reprezintă viziunea Episcopului de Esztergom
privind izgonirea turcilor, acordându-se o atenție deosebită rolului
avut de Ardeal în acest proces. Pazmany, deja în 1613, a avut în vedere posibilitatea
recuceririi cetății Buda. În această viziune, profesorului Varkony i se
pare că descoperă efectele gândirii lui Bathory Istvan și cele ale concepției
politice aparținând lui Bocksai și Bethlen. (...)
Tranquillo Andreis este un tip de reprezentat complet diferit
al intelectualității din secolul XVI, care, în calitate de ambasador al diferitelor
persoane sau curți regale, și-au structurat un mod de viață aflat în concurență
cu cel al aventurierilor, călătorind în lungul și-n latul Europei, de la Paris
la Istanbul.
(„Korunk”, 9/1991)
Jako Clara (1962) – istoric, redactor „Korunk”, Cluj
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu