marți, 4 aprilie 2023

Protejarea patrimoniului arheologic mobil (TIMOC 2015)

Călin Timoc, De la pasiune la infracțiune. Protejarea patrimoniului arheologic mobil,

în

Victor Bunoiu & Dan Vlase (ed.), Arheologia Banatului. Cercetări. Descoperiri. Intervenții, Antem, Timișoara, 2015

50 Piaţa de antichităţi din ţară, tot mai prosperă ca urmare a deschiderii oferită de internet și mai ales datorită intrării României în Uniunea Europeană a încurajat în ultimii ani mişcarea unor bunuri de patrimoniu până acum greu de vehiculat (şi de vândut): monumente masive din piatră, piese din diverse roci care, prin textura şi coloritul lor, devin atractive pentru decorarea unor spaţii verzi sau chiar a unor spaţii interioare generoase, anexe ale unor proprietăţi private. Un astfel de caz a apărut la Timişoara, oraş cosmopolit, departe de orice sit arheologic de epocă romană, dar cu o elită urbană cunoscătoare şi iubitoare de antichităţi romane.

În urma colaborării dintre Inspectoratul de Poliţie Judeţeană Timiş – Biroul de combatere a infracţiunilor contra Patrimoniului şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, a fost confiscată, în urma unei percheziţii domiciliare, o cantitate impresionantă de bunuri arheologice din piatră: o coloană votivă inscripţionată închinată zeului persan Mithras, 3 râşniţe şi o piatră de moară vechi, 6 sarcofage pentru copii sau urne funerare pentru depunerea cenuşii umane aparţinând epocii romane târzii, un pin funerar masiv din calcar cristalin precum și două dale romane de pavaj, scobite pentru acumularea apei de ploaie. Toate aceste piese au fost expertizate şi actualmente sunt păstrate în lapidariul Muzeului Banatului Timișoara, inscripţia votivă urmând a fi clasată ca bun de patrimoniu în categoria tezaur. Starea acestor piese este destul de bună, semn că timișoreanul colecţionar de astfel de obiecte avea bun gust în alegerea antichităţilor achiziţionate ilegal. Recuperarea acestor bunuri arheologice de patrimoniu din piatră impresionează, dar şi îngrijorează cercetătorii în domeniu în legătură cu diversitatea de piese antice braconate de căutătorii de comori. Inscripţia a fost analizată de mai mulţi specialiști din ţară şi străinătate, concluzia fiind că cel mai probabil a fost sustrasă din orașul roman Apulum (Alba-Iulia).

Majoritatea acestor piese vor fi expuse pentru vizitare publicului larg şi informaţiile despre acestea vor fi publicate în curând în reviste de specialitate cu o analiză completă (petrologică, epigrafică, istorică și stilistică).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim (ȚIPLIC 2002)

Ioan Țiplic, Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim, Cluj-Napoca, 2001, 259 p. + 5 h. în „Acta Terrae Septemcastrensis”, ...