Constantin Vlad, Națiunea și
contemporaneitatea, Editura didactică și pedagogică / Filozofie, București,
1972, 18 p.
Ce este națiunea?
5 (...) Grupurile triburilor înrudite sau uniunea de
triburi, caracteristice etapelor superioare ale orânduirii gentilice, dădeau
expresie evoluției formelor de comunitate umană către demosul antic.
(...) În același timp, pe temelia progresului forțelor
de producție se dezvoltau limba, trăsăturile spirituale, tradițiile și
obiceiurile comune, care, toate laolaltă, formau fizionomia acestor popoare
antice – dacă ar să ne referim la popoarele continentului nostru – grec,
roman, dac etc.
În condițiile migrațiunilor a numeroaselor populații
aflate în diferite stadii de dezvoltare, ale ciocnirilor și războaielor etc,
trecerea treptată la feudalism a dat naștere popoarelor evului mediu,
care apar fie prin dezvoltarea unor popoare antice, de exemplu grecii,
fie ca rezultat al unui îndelungat proces de încrucișări, dizolvări, asimilări
și contopiri de populații până atunci distincte. Poporul român, de exemplu, s-a
format în secolele VII-IX ale mileniului I al erei noastre, la capătul unui
îndelungat proces istoric, în spațiul de la nordul Dunării de Jos, având ca teritoriu-nucleu
ținuturile de deal și de munte ale Daciei, ca rezultat al romanizării elementului
autohton daco-moesic, al asimilării treptate a slavilor și al
altor populații așezate pe teritoriul României de astăzi. Factorul de bază în
constituirea poporului român l-a reprezentat populația daco-romană
formată în perioada stăpânirii romane, care s-a menținut după părăsirea
Daciei de către autoritățile romane, asimilând populația de alte origini etnice
stabilite în procesul migrațiilor.
Ce caracterizează națiunea?
9 (...) În cazul a numeroase popoare europene –
român, italian, bulgar, popoarele Iugoslaviei de astăzi ș. a. – drumul
spre constituirea în națiuni a fost drumul unor lupte îndelungate și
grele, pline de jertfe pentru neatârnare, pentru cucerirea independenței
naționale. Dominația otomană și cea a Imperiului Habsburgic au
împiedicat multă vreme progresul economic, social-politic și cultural al a
numeroase popoare, procesul constituirii lor în națiuni, dar n-au putut
înfrânge setea lor de libertate. (...)
Națiunea noastră socialistă, etapă superioară în
dezvoltarea superioară a poporului
13 (...) De-a lungul veacurilor, alături de români, pe
aceste meleaguri s-au așezat populații de alte naționalități: unguri,
germani, sârbi etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu