Generația irosită (BRUCAN 1992)

Silviu Brucan, Generația irosită. Memorii, ed. II, Universul & Calistrat Hogaș, București, 1992, 272 p.

 

 

Introducere

(5) (...) URSS dobândind până la urmă 90% din România, iar Marea Britanie 90% din Grecia.

(6) (...), iar URSS l-a lăsat pe generalul Marcos și trupele sale revoluționare să se sfârșească, din lipsă de hrană și muniții, în munții Greciei.

 

 

II. Originea revoltei sociale: tatăl falit

(17) (…), iar la promenada de seară pe Calea Victoriei echipaje elegante, cu armăsari focoși, ale vechilor moșieri, cu nume mai curând grecești decât românești, (…).

(18) (În liceu se făceau atunci șapte ani de latină, doi de greacă veche și 2 limbi moderne, franceza și germana).

 

 

IV. Credință în Stalin

 

Stalin decide între Ana și Dej

(61) De fapt, se relua, în condiții istorice noi, vechea tradiție din cadrul imperiului otoman, când candidatul la domnie în Țara Românească sau Moldova trebuiau să meargă la Înalta Poartă, la Istanbul, pentru a fi „unși” ca domnitori. Înalta Poartă era acum Moscova.

 

„Sentimentalnâi celovek”

(70) Rămânea împletirea organică cu spionajul și trădarea în slujba imperialismului, fără de care devierea ideologică n-avea sens și nu se putea subvenționa.

 (…); în Albania, Koci Xoxe, fost ministru de interne și vicepreședinte de consiliu, (…).

 

 

VI. Cele două fețe ale societății comuniste

 

Stilul activistului de partid

(106)  Unul din lăudătorii lui Ceaușescu își bătea joc de stilul lui Gheorghiu-Dej și climatul pe care acesta îl genera, caracterizându-l ca un „calm olimpian”, însoțit de o „lentoare a acțiunii, amânare și tergiversare a hotărârii.”.

 

 

VIII. Cuplul agramat: Ceaușeștii

 

„Prima doamnă” în blană de nurcă

(137) Fiecare vizită se lăsa cu noi „indicații” care schimbau mereu forma și dimensiunile palatului – de la coloane, la început dorice, apoi ionice și din nou dorice, (…).

 

De ce a durat atât de mult?

(157) Aici s-ar putea adăuga că, din punct de vedere istoric, democrația modernă, spre deosebire de cea veche, simbolizată de Atena, este esențialmente un fenomen urban.