Situațiile limită în politică la Karl Jaspers (SPĂTARU 2018)

Cătălin Spătaru, Situațiile limită în politică la Karl Jaspers, Institutul European/Academica 303/Seria Filosofie, Iași, 2018

 

I.     Situații și situații-limită

I.2.Raportări la structura antinomică

(21) Există imagini autentice ale lumii ca imagini antinomice: antitetica cosmică la Heraclit și Bohme, (...).

I.8.Moartea

(34) Individul poate simți moartea ca prăbușirea a unei culturi, precum grecii la căderea Constantinopolului în 1453, (...).

 

III.Situația politică a lumii postbelice și situațiile-limită

 

III.3.Situația politică după al Doilea Război Mondial și lupta împotriva totalitarismului

III.3.1.Renunțarea la colonii și înfruntarea totalitarismului

(96) În ce privește libertatea politică, ca formă de guvernare cu origine europeană, fundamentată, în modul de a gândi, în realitățile greacă și romană, precum și în gândirea camaradească germanică, nu poate fi transmisă la fel de ușor, nu poate fi preluată precum tehnica sau știința.

 

III.3.2.Lupta spirituală și relațiile politice dintre state

(103) Rusia este și occidentală și asiatică, impregnată de creștinismul bizantin, ea a căzut pradă totalitarismului, pe bazele unui structuri despotice de a conduce, moștenită de-a lungul a secolelor, deși totalitarismul nu trebuie confundat cu despotismul.

(104) La fel ca și în cazul Ungariei, ce lupta împotriva totalitarismului, ea a fost lăsată pradă acestuia, deși ungurii, ca și toate popoarele estice de la bulgari la polonezi, sunt popoare occidentale.

 

III.4.Omul în fața dublei amenințări a totalitarismului și a bombei atomice

III.4.2.Libertatea politică, existențială și rațiunea ca gândire care transcede

(119) Sub diferite forme plăsmuite de diferiți gânditori de la Tucidide la Weber, libertatea apare ca o realitate conceptibilă.

III.4.3.Rațiunea ca putere suprapolitică și comunitatea oamenilor raționali

(130) Cenzura pe care Platon voia să o introducă în cetatea sa, în statul său ideal, este exigența unei folosiri responsabile a libertății, o responsabilitate pentru ceea ce se afirmă, se creează, se afirmă sau se neagă, cenzura fiind o condiție pentru acțiunea veridică și plină de efecte benefice a spiritului.

III.4.5.Omul de stat rațional

(140) Omul de stat poate fi demagog în sens bun precum Solon, ce îi educa pe ceilalți sau în sens rău folosindu-se de popor pentru a distruge, stimulând aroganța celorlalți și folosind-o în scop propriu.

(141) Gândirea cu posibilitățile ei trebuie păstrată, așa cum a fost transmisă de greci în tensiune și în luptă spirituală, pentru a găsi o ordine și o unitate întru veridicitate, nu întru dogmatismul unor conținuturi fixate obligatoriu.

 

III.5.Evitarea căutării salvării omului prin rațiune, antiraționalul și utopia rațiunii

III.5.2.Rațiune și antirațiune, utopia rațiunii și posibilitatea transformării

(155-6) Cifrul mitic  al lui Prometeu, al înzestrării tehnice a omului, lasă totuși speranța că omul poate trăi conform rațiunii, se poate salva.

 

IV.Lupta pentru democrație, libertate și pace

IV.4.Educația politică

(182) Gândirea politică are nevoie de cunoaștere, iar educarea politică are nevoie de studiul cărților, a cunoașterii dobândite în istorie despre politică, de la Platon la Tocqueville și Max Weber.