Antonio Pigafetta, Cu Magellan în jurul lumii, ed. II, Editura Științifică, București, 1962, 257 p.
ÎNSEMNĂRI DESPRE LUMEA
NOUĂ, CU HĂRŢILE ŢĂRILOR DESCOPERITE,
DESCRISE DE ANTONIO PIGAFETTA, VICENTIN, CAVALER DE RHODOS ANTONIO
PIGAFETTA, PATRICIAN VICENTIN* ŞI CAVALER DE RHODOS2 PREA
IUBITULUI ŞI PREA EXCELENTULUI DOMN FILIP DE VILLERS LISLEADAM3 VESTIT MARE
MAESTRU DE RHODOS, STAPIN AL SĂU PREA VREDNIC DE CINSTE
39 (...); vâslesc
cu lopeți, ca cele de cuptor, și așa negri, goi și tunși seamănă, când vâslesc,
cu cei de pe mlaștina Stixului.
45 (...)
În picioare uriașul avea opinci dintr-aceeași piele, care-i acopereau
picioarele ca niște ghete,
iar în mână un arc
scurt și gros, cu coarda ceva mai groasă decât a
lăutei, făcută din
mațele aceluiași animal,
cu un mănunchi de săgeți din trestie, nu prea
lungi, înaripate
ca ale
noastre. în loc de fier, au la vârf cremene albă şi
neagră — după chipul săgeților turcești — pe care o ascut cu o altă
piatră.
64
[Insulele Tâlharilor/Mariane] Poartă pălării asemănătoare celor albaneze, dar [făcute din frunze] de palmieri; (...).
74 (...) Trimise
apoi regelui din Zubu, prin
mine şi prin altul, o haină de
mătase galbenă și neagră, croită
turcește, (...).
87 (...) Când
văzură aceasta, toți năvăliră
asupra lui;
unul cu un fel
de pumnal, care e ca un iatagan, dar mai gros, îi
dădu o lovitură în piciorul stâng, din care pricină
căzu cu fața
în jos.
97
(...) La capătul sarbacanelor lor leagă un fier, ca un fel
de iatagan și când au tras toate săgețile,
luptă cu acesta.
98 (...) Auzind
aceasta, ne suirăm șapte dintre
noi în prao şi
luarăm pentru rege un dar,
adică o haină de catifea verde croită
turcește, (...); trimisului care venise
în prao,
îi dădurăm o haină
de postav roșu şi verde, croită turcește,
(...);
111
(...) Punându-l să stea într-un jilț
de catifea roșie, îl
îmbrăcarăm cu o haină de catifea
galbenă croită turcește; (...).
Note
226 (2) Aparținând
deci ordinului cavalerilor de Malta, care până în 1530 s-a numit ordinul
cavalerilor de Rodos.
(5) [Francesco
Chiericati] (...) A fost nunțiu apostolic în Spania, în 1518, unde a încercat
să pună la cale o „cruciată” împotriva turcilor. (...)
228 (19) Insulele
Canare au fost cunoscute în antichitate sub diferite denumiri: Insulele
Extazului, Insulele Fericite și Insulele Hesperide. (....)
(20) Această
legendă se bazează pe o povestire a lui Plinius. La baza ei stă faptul
că laurul și alți arbori veșnic verzi strâng umezeala din ceața de peste zi.
(22) Potrivit unei
legende antice, la Ecuator n-ar ploua niciodată și de aceea ținuturile
n-ar fi locuite.
235 (60) Martin de
Behaim (1459-1506) a fost negustor de stofe în Flandra între 1477 și 1479; mai
târziu, a sosit la Lisabona, unde l-a cunoscut pe Columb. În 1488, el a
îndeplinit funcția de cartograf în expediția lui Diego Cao în Africa Apuseană.
După o ședere în insulele Azore, s-a întors în Germania, unde, la comanda
concetățenilor săi, a construit un glob uriaș bazat pe datele lui Ptolemeu,
Strabon și alții. În jurul numelui său s-au creat multe legende. Se spune
că ar fi fost în America înaintea lui
Columb și că ar fi descoperit strâmtorile lui Magellan înaintea lui Magellan.
239 (95) Tapobrana
este numele pe care grecii l-au dat insulei Ceylon, dar greșeala și
confuzia nu sunt imputabile lui Pigafetta, pentru că pe o hartă catalană din
secolul XIV o insulă mare de lângă Iava – probabil Sumatra – mai purta încă
acest nume.
(111) Sinus
Magnus (Marele Golf) al lui Ptolemeu, astăzi Golful Chinez.