Elisabeth Barker, Churchill și Eden în anii războiului, „Lumea 85. Caiet de vacanță” (Cristian Popișteanu), București, 1985 (1978 London)
50 (...) Elisabeth Barker a fost corespondentă a agenției „Reuter” și a condus o secție a serviciului european al BBC. A ocupat o funcție de conducere în Political Executive Warfare. Este autoarea mai multor cărți de istorie, între care Truce în the Balkans, (...), British Policy in South East Europe in the Second World War.
Demisia liderului „băieților fermecători”
52 (...) Cu toate că se afla în afara guvernului, în ajunul războiului Eden și-a oferit serviciile pentru câteva misiuni diplomatice importante: în primăvara lui 1939 în URSS, în august 1940 în Turcia.
53 (...) Churchill i-a scris lui Eden propunându-i un aranjament secret cu liderul turc Kemal Ataturk(9) și anume să introducă personal din Royal Navy, dotat cu tunuri de 4 inci, pe navele petroliere și comerciale ce părăseau Marea Neagră: acestea urmau să se ofere submarinelor pirat [italiene / 1937 Spania] și apoi „să ardă câteva”.
9 = Mustafa Kemal Ataturk (1881-1938) - General și om politic turc. Primul președinte al Republicii Turcia (1923-1938) și fondatorul statului modern turc. A participat la revoluția „Junilor Turci” (1908), apoi a condus războiului de eliberare națională (revoluția kemalistă).
52 (...) Cu toate că se afla în afara guvernului, în ajunul războiului Eden și-a oferit serviciile pentru câteva misiuni diplomatice importante: în primăvara lui 1939 în URSS, în august 1940 în Turcia.
53 (...) Churchill i-a scris lui Eden propunându-i un aranjament secret cu liderul turc Kemal Ataturk(9) și anume să introducă personal din Royal Navy, dotat cu tunuri de 4 inci, pe navele petroliere și comerciale ce părăseau Marea Neagră: acestea urmau să se ofere submarinelor pirat [italiene / 1937 Spania] și apoi „să ardă câteva”.
9 = Mustafa Kemal Ataturk (1881-1938) - General și om politic turc. Primul președinte al Republicii Turcia (1923-1938) și fondatorul statului modern turc. A participat la revoluția „Junilor Turci” (1908), apoi a condus războiului de eliberare națională (revoluția kemalistă).
„Dacă nu va fi atent, Churchill va ajunge în mormânt sau la ospiciu”
55 (...) După alte câteva neînțelegeri între Churchill și Eden cu privire la stabilirea strategiei în Orientul Mijlociu și Grecia, schimbarea surveni în decembrie [1940 Ministerul de Război/Ministerul de Externe].
56 (...) Popularitatea politică a lui Eden a scăzut considerabil în vara anului 1941, datorită faptului că a susținut personal campania din Grecia.
55 (...) După alte câteva neînțelegeri între Churchill și Eden cu privire la stabilirea strategiei în Orientul Mijlociu și Grecia, schimbarea surveni în decembrie [1940 Ministerul de Război/Ministerul de Externe].
56 (...) Popularitatea politică a lui Eden a scăzut considerabil în vara anului 1941, datorită faptului că a susținut personal campania din Grecia.
„Un aspect important al diplomației este expectativa”
58 (...) Dacă din acest punct de vedere Eden putea fi mulțumit, din când în când suferea datorită dorinței prea puternice a lui Churchill de a fi personal în mijlocul evenimentelor, în special dacă exista un risc deosebit, cum s-a întâmplat în Egipt, după căderea Tobrukului, sau la Atena, în timpul războiului civil din decembrie 1944.
58 (...) Dacă din acest punct de vedere Eden putea fi mulțumit, din când în când suferea datorită dorinței prea puternice a lui Churchill de a fi personal în mijlocul evenimentelor, în special dacă exista un risc deosebit, cum s-a întâmplat în Egipt, după căderea Tobrukului, sau la Atena, în timpul războiului civil din decembrie 1944.
Energia lui Churchill devine obositoare
63 (...) Acest punct de vedere i-a fost explicat cu claritate lui Churchill de către Roosevelt atunci când s-a pus problema intrării în război a Americii sau cu ocazia diferențelor de opinie dintre ei în privința Italiei, Greciei și Spaniei.
63 (...) Acest punct de vedere i-a fost explicat cu claritate lui Churchill de către Roosevelt atunci când s-a pus problema intrării în război a Americii sau cu ocazia diferențelor de opinie dintre ei în privința Italiei, Greciei și Spaniei.
Operațiile „exotice” sunt blocate de comandanții militari
64 (...) Datorită poziției șefilor săi de stat major, cât și din considerente de politică interne, Roosevelt dorea să-i fie bine definită poziția pentru opinia publică în legătură cu situația complicată din Mediterana de est și Balcani: acestea trebuiau lăsate în grija imperialiștilor britanici.
Churchill, perfect conștient de sensibilitatea americanilor asupra acestei chestiuni, l-a întrerupt pe Eden, care, în timpul discuțiilor anglo-americane de la Alger din mai 1943, a folosit o frază în mod exagerat, prin care sugera că ar putea fi folosite trupe anglo-americane în Balcani.
(...) La începutul anului 1941, William Donovan efectuase o vizită de recunoaștere în Balcani ca reprezentant special al președintelui Roosevelt, mai mult pentru satisfacția personală a lui Churchill. (...) În octombrie 1943, Roosevelt i-a trimis un mesaj lui Churchill prin care propunea ca Donovan să preia conducerea tuturor agențiile de informații engleze și americane din Balcani. Churchill a respins cu brutalitate ideea. OSS a continuat, totuși, operațiile în Balcani, câteodată în cooperare cu britanicii, câteodată împotriva lor. Balcanii și Mediterana de est au rămas inaccesibile americanilor, iar Roosevelt se simțea liber să-și decline orice responsabilitate sau să-i critice pe britanici.
Reculul strategiei lui Churchill în Mediterana, care l-a afectat în mod deosebit, a fost eșuarea planurilor sale de a cuceri insule în Marea Egee din lipsa vaselor de debarcare. După pierderea insulei Cos și decizia de a evacua Lesbosul, îi scrise lui Roosevelt: „Nu găsesc cuvinte pentru a explica cât de dureroasă această decizie pentru mine”.
64 (...) Datorită poziției șefilor săi de stat major, cât și din considerente de politică interne, Roosevelt dorea să-i fie bine definită poziția pentru opinia publică în legătură cu situația complicată din Mediterana de est și Balcani: acestea trebuiau lăsate în grija imperialiștilor britanici.
Churchill, perfect conștient de sensibilitatea americanilor asupra acestei chestiuni, l-a întrerupt pe Eden, care, în timpul discuțiilor anglo-americane de la Alger din mai 1943, a folosit o frază în mod exagerat, prin care sugera că ar putea fi folosite trupe anglo-americane în Balcani.
(...) La începutul anului 1941, William Donovan efectuase o vizită de recunoaștere în Balcani ca reprezentant special al președintelui Roosevelt, mai mult pentru satisfacția personală a lui Churchill. (...) În octombrie 1943, Roosevelt i-a trimis un mesaj lui Churchill prin care propunea ca Donovan să preia conducerea tuturor agențiile de informații engleze și americane din Balcani. Churchill a respins cu brutalitate ideea. OSS a continuat, totuși, operațiile în Balcani, câteodată în cooperare cu britanicii, câteodată împotriva lor. Balcanii și Mediterana de est au rămas inaccesibile americanilor, iar Roosevelt se simțea liber să-și decline orice responsabilitate sau să-i critice pe britanici.
Reculul strategiei lui Churchill în Mediterana, care l-a afectat în mod deosebit, a fost eșuarea planurilor sale de a cuceri insule în Marea Egee din lipsa vaselor de debarcare. După pierderea insulei Cos și decizia de a evacua Lesbosul, îi scrise lui Roosevelt: „Nu găsesc cuvinte pentru a explica cât de dureroasă această decizie pentru mine”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu