Vladimir Tismăneanu, Personal Power and Political Crisis in Romania, „Government and Opposition”, Cambridge University Press, Vol. 24, No. 2 (SPRING 1989), pp. 177-198 - Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, pref. M. Mihăieș, Univers/Recuperări, București, 1995, 215 p.
Moștenirea lui Gheorghe Gheorghiu Dej
(153) (...) [1962-5] S-au accentuat contactele cu Iugoslavia, la conducerea căreia se afla Tito, (...).
(...)Deci chiar de la început, politica internă a României trăda un potențial ambiguu: după înclinările și interesele clasei de la putere și în funcție de circumstanțele internaționale, s-ar fi putut ajunge la iugoslavizare (desovietizare cuplată cu destalinizare) sau albanizare (destalinizare [desovietizare] dublată de un stalinism intern radical).
(153) (...) [1962-5] S-au accentuat contactele cu Iugoslavia, la conducerea căreia se afla Tito, (...).
(...)Deci chiar de la început, politica internă a României trăda un potențial ambiguu: după înclinările și interesele clasei de la putere și în funcție de circumstanțele internaționale, s-ar fi putut ajunge la iugoslavizare (desovietizare cuplată cu destalinizare) sau albanizare (destalinizare [desovietizare] dublată de un stalinism intern radical).
O liberalizare de scurtă durată
(158) (...)Ceaușescu a intensificat relațiile cu Iugoslavia și China și a inițiat întâlniri cu personalități comuniste din Europa V ostile atitudinii expansioniste a Kremlinului. PCR întreținea relații de cooperare cu comuniștii iugoslavi și italieni în scopul susținerii Partidului Comunist „revizionist” din Grecia.
(158) (...)Ceaușescu a intensificat relațiile cu Iugoslavia și China și a inițiat întâlniri cu personalități comuniste din Europa V ostile atitudinii expansioniste a Kremlinului. PCR întreținea relații de cooperare cu comuniștii iugoslavi și italieni în scopul susținerii Partidului Comunist „revizionist” din Grecia.
Degradarea vieții politice din anii 80
(160)(...) În România lui Ceaușescu peisajul social general de după 1982 amintește de Albania lui Enver Hodja.
(164)(...)Referitor la țară [rapoarte occidentale] aveau în centru cultul personalității lui N. Ceaușescu, declinul economic și câteva inițiative autonome în politica exterioară, care adesea erau interpretate greșit ca indicative ale unei predilecții pentru Tito.
(160)(...) În România lui Ceaușescu peisajul social general de după 1982 amintește de Albania lui Enver Hodja.
(164)(...)Referitor la țară [rapoarte occidentale] aveau în centru cultul personalității lui N. Ceaușescu, declinul economic și câteva inițiative autonome în politica exterioară, care adesea erau interpretate greșit ca indicative ale unei predilecții pentru Tito.
Nemulțumirea universală
(171) Cum a fost posibil ca promisiunile lui Tito din anii 60 să fi fost abandonate definitiv pe baza unui experiment în direcția unei autocrații hiperstaliniste?
(171) Cum a fost posibil ca promisiunile lui Tito din anii 60 să fi fost abandonate definitiv pe baza unui experiment în direcția unei autocrații hiperstaliniste?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu