Vladimir Trebici, Genocid și demografie,
Humanitas / Sociologie – Repere – 2, București, 1991, 160 p.
Genocid și genociduri
Puțină etimologie și istorie
9 (...) Aflăm cu surpriză că, deși genocidul este vechi de când lumea – s-a dat exemplu războiul Troiei – termenul este foarte recent. I se datorează profesorului R. Lemkin de la Duke University (SUA), care l-a propus în 1944(1). Explicația etimologică: gr. γένος și sufixul latin „cide” de la caedo, ere – a omorî. Cum cuvântul grecesc „genos” este coexistent cu cel latin „genus” în cadrul aceleiași familii indo-europene, vom stărui puțin asupra acestei probleme.
Grecescul το γένος, εος înseamnă naștere, origine, dar și reuniunea de ființe create, rasă, familie; latinescul genus, eris înseamnă același lucru: obârșie, neam, familie, rasă, specie(2). Cât despre sufixul cide, avem caedo, ere, caecidi, caesum – a tăia, a ucide, a măcelări și occido, ere, cidi, cisum – a ucide, a omorî, a măcelări, de unde în limba română avem „ a ucide” și „ucigaș”.
1 = Nouveau dictionnaire etymologique Larousse, Paris, 1964, p. 339.
2 = G. Guțu, Dicționar latin-român, E. Ș. E:, București, 1973, p. 519.
9 (...) Aflăm cu surpriză că, deși genocidul este vechi de când lumea – s-a dat exemplu războiul Troiei – termenul este foarte recent. I se datorează profesorului R. Lemkin de la Duke University (SUA), care l-a propus în 1944(1). Explicația etimologică: gr. γένος și sufixul latin „cide” de la caedo, ere – a omorî. Cum cuvântul grecesc „genos” este coexistent cu cel latin „genus” în cadrul aceleiași familii indo-europene, vom stărui puțin asupra acestei probleme.
Grecescul το γένος, εος înseamnă naștere, origine, dar și reuniunea de ființe create, rasă, familie; latinescul genus, eris înseamnă același lucru: obârșie, neam, familie, rasă, specie(2). Cât despre sufixul cide, avem caedo, ere, caecidi, caesum – a tăia, a ucide, a măcelări și occido, ere, cidi, cisum – a ucide, a omorî, a măcelări, de unde în limba română avem „ a ucide” și „ucigaș”.
1 = Nouveau dictionnaire etymologique Larousse, Paris, 1964, p. 339.
2 = G. Guțu, Dicționar latin-român, E. Ș. E:, București, 1973, p. 519.
Populație și tranziție
Dinamism geografic
21 În limbajul folosit de ONU și organismele sale, Europa este o mare regiune împărțită în patru regiuni: Europa de Est [Bulgaria], Europa de Nord, Europa de Sud și Europa de Vest. (...)
26 (...) Nu numai grammatici certant! (...)
21 În limbajul folosit de ONU și organismele sale, Europa este o mare regiune împărțită în patru regiuni: Europa de Est [Bulgaria], Europa de Nord, Europa de Sud și Europa de Vest. (...)
26 (...) Nu numai grammatici certant! (...)
Structuri demografice și inerție
27 (...) Analistul va spune cum se explică gradul de tinerețe sau bătrânețe demografică rpin fluxurile demografice, atrăgând totodată atenția că o structură tânără „favorizează” nupțialitatea și natalitatea, în timp ce o populație îmbătrânită este favorabilă – ceteris partibus – mortalității. (...)
28 (...) Nemini parcetur! (...)
30 (...) Nu numai muzele inter arma silent, ci și Hera, protectoarea familiei și fecundității, este afectată: în anii de război se încheie mai puține căsătorii și se nasc mai puțini copii.
27 (...) Analistul va spune cum se explică gradul de tinerețe sau bătrânețe demografică rpin fluxurile demografice, atrăgând totodată atenția că o structură tânără „favorizează” nupțialitatea și natalitatea, în timp ce o populație îmbătrânită este favorabilă – ceteris partibus – mortalității. (...)
28 (...) Nemini parcetur! (...)
30 (...) Nu numai muzele inter arma silent, ci și Hera, protectoarea familiei și fecundității, este afectată: în anii de război se încheie mai puține căsătorii și se nasc mai puțini copii.
Natalitate și fertilitate
35 (...) Într-un fel, nu numai o politică demografică,
formulată expressis verbis, poate influența cele două variabile;
orice măsură de politică socială, economică, sanitară - are sau poate avea
efect demografic. (...)
36 (...) Aceste preocupări le regăsim în toate doctrinele despre populație, începând cu Platon, continuând cu Malthus și mergând până la doctrinele de astăzi, atât de diverse în peisajul demografiei contemporane. (...)
36 (...) Aceste preocupări le regăsim în toate doctrinele despre populație, începând cu Platon, continuând cu Malthus și mergând până la doctrinele de astăzi, atât de diverse în peisajul demografiei contemporane. (...)
Despre natalitate
39 (...) În țările din Europa occidentală tranziția demografică s-a petrecut mai devreme decât în Europa de Est.
40 (...) În Europa de Est. scăderea natalității a survenit ceva mai târziu și s-a produs concomitent cu fenomenul de baby-boom în Europa occidentală. (...) Liberalizarea avortului s-a produs cam în același timp în țările Europei de Est. (...)
39 (...) În țările din Europa occidentală tranziția demografică s-a petrecut mai devreme decât în Europa de Est.
40 (...) În Europa de Est. scăderea natalității a survenit ceva mai târziu și s-a produs concomitent cu fenomenul de baby-boom în Europa occidentală. (...) Liberalizarea avortului s-a produs cam în același timp în țările Europei de Est. (...)
Familia și căsătoria
45 (...) De multă vreme, demografia a pus în evidență o tipologie specifică țărilor din Europa de Est, valabilă și pentru România. Acest Eastern European Marriage Pattern – după expresia demografului englez J. Hajnal – se caracterizează prin încheierea căsătoriei la vârste tinere și foarte tinere, prin viteza foarte rapidă cu care se încheie căsătoriile și proporția foarte redusă a persoanelor rămase definitiv necăsătorite (convențional cu 50 de ani). (...)
46 (...) Dacă modelul nupțial românesc, ca variantă a celui „răsăritean” își păstrează particularitățile, iar noile tendințe din Europa, ca „uniunea consensuală” nu sunt încă răspândite în România, în schimb la divorțialitate este de semnalat o convergență cu modelul occidental, observabilă până la mijlocul anilor 60. (...)
45 (...) De multă vreme, demografia a pus în evidență o tipologie specifică țărilor din Europa de Est, valabilă și pentru România. Acest Eastern European Marriage Pattern – după expresia demografului englez J. Hajnal – se caracterizează prin încheierea căsătoriei la vârste tinere și foarte tinere, prin viteza foarte rapidă cu care se încheie căsătoriile și proporția foarte redusă a persoanelor rămase definitiv necăsătorite (convențional cu 50 de ani). (...)
46 (...) Dacă modelul nupțial românesc, ca variantă a celui „răsăritean” își păstrează particularitățile, iar noile tendințe din Europa, ca „uniunea consensuală” nu sunt încă răspândite în România, în schimb la divorțialitate este de semnalat o convergență cu modelul occidental, observabilă până la mijlocul anilor 60. (...)
Mortalitatea și legile ei
48 Vom începe cu o afirmație banală: nici o ființă umană nu se poate sustrage de la plata tributului datorat lui Thanatos.
Despărțirea de Europa
Politica demografică între „paternalism” și cinism
65 (...) De altfel, politica demografică – în sens restrâns sau în sens larg – a făcut parte integrantă din activitățile statului, din cele mai vechi timpuri: Atena favoriza emigrația, Sparta practica eugenia, infanticidul, abandonul nou-născuților debili, în epoca mercantilistă și fiziocratică statele încurajau natalitatea și imigrarea. (...)
70 (...) Idealul „omogenizării” politice și economice se afla in nuce. (...)
71 (...) Caracteristica lor: un paternalism care aduce aminte de evul mediu, un pater familias beneficiind de jus vitae necisque more valachico – dar care aplică metode necruțătoare atunci când autoritatea sa, hotărârile sale, nu sunt respectate.
76 (...) Dreptul roman asimila produsul de concepție copilului născut (infans conceptus pro natu habetur), principiu preluat apoi de legislația multor state europene. Deci avortul este asimilat unei crime.
81 (...) Ca și avortul, divorțul era acceptat doar ca o excepție. Sic voleo, sic jubeo! (...)
65 (...) De altfel, politica demografică – în sens restrâns sau în sens larg – a făcut parte integrantă din activitățile statului, din cele mai vechi timpuri: Atena favoriza emigrația, Sparta practica eugenia, infanticidul, abandonul nou-născuților debili, în epoca mercantilistă și fiziocratică statele încurajau natalitatea și imigrarea. (...)
70 (...) Idealul „omogenizării” politice și economice se afla in nuce. (...)
71 (...) Caracteristica lor: un paternalism care aduce aminte de evul mediu, un pater familias beneficiind de jus vitae necisque more valachico – dar care aplică metode necruțătoare atunci când autoritatea sa, hotărârile sale, nu sunt respectate.
76 (...) Dreptul roman asimila produsul de concepție copilului născut (infans conceptus pro natu habetur), principiu preluat apoi de legislația multor state europene. Deci avortul este asimilat unei crime.
81 (...) Ca și avortul, divorțul era acceptat doar ca o excepție. Sic voleo, sic jubeo! (...)
De la cauză la efect e (uneori) o cale atât de
lungă...
Genogenism și copiii „nedoriți”
95 (...) Asupra eticii veghea implacabilă Elena, personificare monstruoasă a vestitei Hera. (...)
95 (...) Asupra eticii veghea implacabilă Elena, personificare monstruoasă a vestitei Hera. (...)
Supramortalitate
97 (...) Ar fi normal ca în anii 1988-1989 să ajungem șa 16-18 decese sub un la 1000 de născuți vii, nivel atins de Bulgaria (13,6 la mie), Ungaria (15,8 la mie) și Polonia (16,1 la mie). (...)
97 (...) Ar fi normal ca în anii 1988-1989 să ajungem șa 16-18 decese sub un la 1000 de născuți vii, nivel atins de Bulgaria (13,6 la mie), Ungaria (15,8 la mie) și Polonia (16,1 la mie). (...)