Vladimir Trebici, Genocid și demografie,
Humanitas / Sociologie – Repere – 2, București, 1991, 160 p.
Genocid și genociduri
Puțină etimologie și istorie
9 (...) Aflăm cu surpriză că, deși genocidul este
vechi de când lumea – s-a dat exemplu războiul Troiei – termenul este
foarte recent. I se datorează profesorului R. Lemkin de la Duke University (SUA),
care l-a propus în 1944(1). Explicația etimologică: gr. γένος și
sufixul latin „cide” de la caedo, ere – a omorî. Cum cuvântul
grecesc „genos” este coexistent cu cel latin „genus” în cadrul
aceleiași familii indo-europene, vom stărui puțin asupra acestei
probleme.
Grecescul το
γένος, εος înseamnă naștere, origine, dar și reuniunea de ființe create,
rasă, familie; latinescul genus, eris înseamnă același lucru:
obârșie, neam, familie, rasă, specie(2). Cât despre sufixul cide,
avem caedo, ere, caecidi, caesum – a tăia, a ucide, a măcelări și
occido, ere, cidi, cisum – a ucide, a omorî, a măcelări, de unde
în limba română avem „ a ucide” și „ucigaș”.
Ca exemple de genocid se citează masacrarea armenilor
de către autoritățile turcești în 1915, (...).
1 = Nouveau dictionnaire etymologique Larousse,
Paris, 1964, p. 339.
2 = G. Guțu, Dicționar latin-român, E.
Ș. E:, București, 1973, p. 519.
Populație și tranziție
Dinamism geografic
21 În limbajul folosit de ONU și organismele sale, Europa
este o mare regiune împărțită în patru regiuni: Europa de Est [Bulgaria], Europa de Nord, Europa de Sud
și Europa de Vest. (...)
Europa de Est,
cu aproape un milion de kilometri pătrați, are o populație de peste 115
milioane, densitatea fiind de 115 loc./kmp.
Ca raport între genus proximum și differentiae
specificae, România este apropiată – demografic vorbind – de Iugoslavia
și Portugalia. Datorită aceleiași tranziții demografice vom vorbi de un
model european și submodelele
sale; cel est-european este unul din acestea, lui îi aparține demografic
România.
26 (...) Nu numai grammatici certant!
(...)
Structuri demografice și inerție
27 (...) Analistul va spune cum se explică gradul de
tinerețe sau bătrânețe demografică rpin fluxurile
demografice, atrăgând totodată atenția că o structură tânără „favorizează”
nupțialitatea și natalitatea, în timp ce o populație îmbătrânită este
favorabilă – ceteris partibus – mortalității. (...)
28 (...) Nemini parcetur! (...)
30 (...) Nu numai muzele inter arma silent,
ci și Hera, protectoarea familiei și fecundității, este afectată: în
anii de război se încheie mai puține căsătorii și se nasc mai puțini copii.
Natalitate și fertilitate
35 (...) Într-un fel, nu numai o politică demografică,
formulată expressis verbis, poate influența cele două variabile;
orice măsură de politică socială, economică, sanitară - are sau poate avea
efect demografic. (...)
36 (...) Aceste preocupări le regăsim în toate doctrinele
despre populație, începând cu Platon, continuând cu Malthus și
mergând până la doctrinele de astăzi, atât de diverse în peisajul demografiei
contemporane. (...)
Despre natalitate
39 (...) În țările din Europa occidentală tranziția
demografică s-a petrecut mai devreme decât în Europa de Est.
40 (...) În Europa de Est. scăderea natalității
a survenit ceva mai târziu și s-a produs concomitent cu fenomenul de baby-boom
în Europa occidentală. (...) Liberalizarea avortului s-a produs cam în
același timp în țările Europei de Est. (...)
Familia și căsătoria
45 (...) De multă vreme, demografia a pus în
evidență o tipologie specifică țărilor din Europa de Est, valabilă și
pentru România. Acest Eastern European Marriage Pattern – după
expresia demografului englez J. Hajnal – se caracterizează prin încheierea
căsătoriei la vârste tinere și foarte tinere, prin viteza foarte rapidă cu care
se încheie căsătoriile și proporția foarte redusă a persoanelor rămase
definitiv necăsătorite (convențional cu 50 de ani). (...)
46 (...) Dacă modelul nupțial românesc, ca
variantă a celui „răsăritean” își păstrează particularitățile, iar noile
tendințe din Europa, ca „uniunea consensuală” nu sunt încă răspândite în
România, în schimb la divorțialitate este de semnalat o convergență cu modelul
occidental, observabilă până la mijlocul anilor 60. (...)
Mortalitatea și legile ei
48 Vom începe cu o afirmație banală: nici o ființă
umană nu se poate sustrage de la plata tributului datorat lui Thanatos.
Despărțirea de Europa
Politica demografică între „paternalism” și cinism
65 (...) De altfel, politica demografică – în
sens restrâns sau în sens larg – a făcut parte integrantă din activitățile
statului, din cele mai vechi timpuri: Atena favoriza emigrația,
Sparta practica eugenia, infanticidul, abandonul nou-născuților
debili, în epoca mercantilistă și fiziocratică statele încurajau natalitatea și
imigrarea. (...)
70 (...) Idealul „omogenizării” politice și economice
se afla in nuce. (...)
71 (...) Caracteristica lor: un paternalism care aduce
aminte de evul mediu, un pater familias beneficiind de jus
vitae necisque more valachico – dar care aplică metode necruțătoare
atunci când autoritatea sa, hotărârile sale, nu sunt respectate.
76 (...) Dreptul roman asimila produsul de
concepție copilului născut (infans conceptus pro natu habetur),
principiu preluat apoi de legislația multor state europene. Deci avortul este
asimilat unei crime.
81 (...) Ca și avortul, divorțul era acceptat doar ca
o excepție. Sic voleo, sic jubeo! (...)
De la cauză la efect e (uneori) o cale atât de
lungă...
Genogenism și copiii „nedoriți”
95 (...) Asupra eticii veghea implacabilă Elena,
personificare monstruoasă a vestitei Hera. (...)
Supramortalitate
97 (...) Ar fi normal ca în anii 1988-1989 să
ajungem șa 16-18 decese sub un la 1000 de născuți vii, nivel atins de Bulgaria
(13,6 la mie), Ungaria (15,8 la mie) și Polonia (16,1 la mie). (...)