Culturile naționale tolerate (BENKO 1991)

 

Benko Samu, Culturile naționale tolerate, în Kantor Lajos & Salat Levente (eds.), „Antologia revistei de cultură „Korunk””, Cluj, 1994

 

104 (...) După bătălia de la Mohacs (1526), în epoca voievodatelor, întinderea teritoriului ce s-a putut a fi numit proprietate personală, începând de la voievodul Janos Zsigmond până la Apafy Mihaly, s-a modificat periodic.

(...) Dar în această parte a Europei este prezentă deja și tradiția religiei bizantine, iar în muzică, în folclor, în decorațiuni, se poate sesiza mirifica existență paralelă a elementelor est-europene și balcanice, precum și interferența și influența reciprocă a acestora cu Occidentul.

105 (...) Gheorghe Lazăr a pornit din Transilvania ca să organizeze la București învățământul superior românesc, în locul celui de limbă greacă.

(„Korunk”, 10/1991)

Benko Samu (1928) – istoric, eseist, academician, Cluj

„Basme populare românești” (ENE 1977)

Virgiliu Ene (ed.), Basme populare românești, Albatros/Lyceum, București, 1977

Studiu introductiv

(V)„(...)Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii noastre, de nașterea naționalității române, de plecările naturei cu care este înzestrat poporul și de luptele ce le-au suținut coloniile romane pân-a nu se preface în locuitorii de astăzi vechii Dacie”(1).
1 = Alecu Russo, Poezia poporală, I, „Foaia Societății pentru literatura și cultura românească”, IV (1868), nr. 8-10 (aug.-oct.), p. 189-195 -

(XXXI)(...) El [calul] este prezent și în folclorul popoarelor vecine: cehi, polonezi, sârbi, ucraineni.

(XXXII)(...)Din cele mai vechi timpuri oamenii au visat să poată zbura și au creat legenda lui Phaeton, legenda lui Dedal și a fiului să Icar etc.