Culturile naționale tolerate (BENKO 1991)

 

Benko Samu, Culturile naționale tolerate, în Kantor Lajos & Salat Levente (eds.), „Antologia revistei de cultură „Korunk””, Cluj, 1994

 

104 (...) După bătălia de la Mohacs (1526), în epoca voievodatelor, întinderea teritoriului ce s-a putut a fi numit proprietate personală, începând de la voievodul Janos Zsigmond până la Apafy Mihaly, s-a modificat periodic.

(...) Dar în această parte a Europei este prezentă deja și tradiția religiei bizantine, iar în muzică, în folclor, în decorațiuni, se poate sesiza mirifica existență paralelă a elementelor est-europene și balcanice, precum și interferența și influența reciprocă a acestora cu Occidentul.

105 (...) Gheorghe Lazăr a pornit din Transilvania ca să organizeze la București învățământul superior românesc, în locul celui de limbă greacă.

(„Korunk”, 10/1991)

Benko Samu (1928) – istoric, eseist, academician, Cluj

„Starea Națiunii 2000” (BONDREA 2000)

 Aurelian Bondrea, Starea Națiunii 2000. România încotro?, vol. I, Editura Fundației România de Mâine, București, 2000

 

 

I.Revoluție, reforme, tranziție. Sinteza unor opinii
(22) (...), iar în Bulgaria numai un grup de intelectuali a încercat să protesteze.

 

II.Capitalismul românesc în perioada interbelică (1918-1939)
(39) România devenea astfel o mare și puternică țară din Sud-Estul Europei.
(58) Un alt indicator sintetic – venitul național pe locuitor – după calculele ONU [Economic Survey of Europe in 1948, Geneve, 1949], situa România cu nivelul cel mai redus în Europa. Astfel, în 1938, Anglia avea 378 dolari, Franța 236 dolari, Austria 179 dolari, Cehoslovacia 176 dolari, Grecia 80 dolari, iar celelalte țări din Sud-Estul Europei, inclusiv România 72 dolari pe locuitor.
(58) În tabelul publicat în sursa citată [ONU, Economic Survey of Europe in 1948, Geneve, 1949], care cuprindea 18 state, țara noastră se afla pe ultimul loc după Bulgaria.

(60) Două țări apropiate de România, ca profil economic, consumau, pe locuitor : Polonia 22 kg oțel și 25 kg ciment, Bulgaria 14 kg oțel și 23 kg ciment. În România se consumau 21 kg oțel și 18 kg ciment. 

 

III.Socialismul românesc în perioada postbelică (1947-1989)
(75) Rezultatele transformării agriculturii românești din extensivă în intensivă se dovedesc, la o comparație internațională, a fi mai reduse decât ale altor state socialiste (Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria), (...).
(92) În 1938, după indicatorii macroeconomici – venit național, productivitatea muncii – economia românească se situa pe ultimele locuri în economia europeană, în aceeași grupă cu Bulgaria, Polonia, Iugoslavia, cu nivel și structuri economice asemănătoare.
Tabelul 23. Banca Mondială, Produsul Național Brut pe locuitor în 1988
Țara – PNB/Loc. – Locul în Europa
Elveția – 27.379 – 1
Cehoslovacia – 3.960 – 17
Iugoslavia – 2.680 – 20
România – 2.210 – 22
Polonia – 1.850 – 24
Albania – 790 – 25
Media europeană – 8.238 –
(93) Tabelul 24.Productivitatea muncii sociale pe o persoană ocupată în dolari (30)
Țara – 1989/Varianta I/Moneda națională la cursul de schimb – 1990/Varianta II/Moneda națională la paritatea puterii de cumpărare – Decalaje Varianta I
Elveția – 56.277 – 35.587 – 11,1
RFG – 47.748 – 36.303 – 10,2
Franța – 46.665 – 40.097 – 9,2
Italia – 41.855 – 40.384 – 8,2
Spania – 29.229 – 33.837 – 5,6
Cehoslovacia – 9.898 – 15.750 – 1,9
Iugoslavia – 5.507 – 11.390 – 1,1
Ungaria – 5.614 – 13.340 – 1,1
România – 5.057 – 6.360 – 1
Bulgaria – 4.779 – 11.580 – 0,9
Polonia – 3.814 – 9.045 – 0,8
URSS – 3.605 – 11.390 – 0,7
Albania – 1.899 – 2.271 – 0,4
30 = C. Grigorescu (ed.), Nivelul dezvoltării economico-sociale a României în context european. 1989, p. 38

  

IV.Tranziția în România în perioada 1990-2000
Învățământul, știința și cultura națională
(129) Documente ale Băncii Mondiale arată că Bulgaria, Polonia și Ungaria alocau, cu ani în urmă, 6,4%, 5,6% și peste 7% din PIB pentru învățământ.