Gravura din cartea românească de la Buda (TATAY 2014)

Anca Elisabeta Tatay, Gravura din cartea românească de la Buda,

în

Pavel Pușcaș, Valentin Trifescu, Simion Molnar, Vali Ilyes (coordonatori), Geografii identitare – identități culturale, volumul I, Simpozionul Multicultural „DIVA DEVA”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2014

 

185 Atât iconografic cât şi stilistic, majoritatea gravurilor în lemn şi cele în metal prezente în cărţile religioase sunt executate în maniera de tradiţie bizantino-balcanică şi bizantino-rusă, pe care se grefează şi anumite elemente ale artei occidentale, în speţă ale Renaşterii, Barocului şi ale Neoclasicismului. Dintre elementele de tradiţie bizantină remarcăm: o anumită preocupare pentru stilizare, efecte decorative şi simetrie; frontalitatea şi redarea ierarhică a personajelor; capetele la aceeaşi înălţime (isocefalia); peisajele şi arhitecturile mai mult sau mai puţin convenţionale; comprimarea planurilor, perspectiva inversă ş.a.
Sunt concludente în acest sens cărţile: Minei24, 1804-1805; Acatist25, Polustav26, 1807; Octoih27, 1811; Triod28, Strastnic29, 1816 ş.a., împodobite în total cu zeci de gravuri. Întâlnim diverse teme dintre care amintim: Sfânta Treime vechi testamentară (Cina din Mamvri)30, Răstignirea lui Isus31, Bunavestire (Fig. No. 1)32, Cei 40 de mucenici33, Constantin şi Elena34, Adormirea Maicii Domnului35, Izvorul tămăduirii36, Isus în slavă37, Emmanuel în potir38, Sfântul Nicolae39, Sfântul Ioan Damaschin40, Coborârea la Iad41, Vameşul şi fariseul42, Învierea lui Lazăr, Intrarea lui Isus în Ierusalim43, Luarea de pe cruce44 Imnul serafimilor45, Bunavestire46, Isus Mare Arhiereu pe nori47, Emmanuel în potir48. (...)
24 Bibliografia Românească Veche. 1508-1830, vol. I-IV, București, Socec, 1903-1944; II, p. 449, 456; BRV IV, p. 273.
25 BRV II, p. 492; BRV IV, p. 280.
26 BRV II, p. 503; BRV IV, p. 281.
27 BRV III, p. 47.
28 BRV III, p. 156.
29 BRV III, p. 157.
30 Frontispiciu, xilogravură, în Minei, 1804- 1805.
31 Ilustrație, xilogravură, în Minei, 1804- 1805.
32 Ilustrație, xilogravură, în Minei, 1804- 1805.
33 Ilustrație, xilogravură, în Minei, 1804- 1805.
34 Ilustrație, xilogravură, în Minei, 1804- 1805.
35 Ilustrație, xilogravură, în Minei, 1804- 1805.
36 Ilustrație, xilogravură, în Acatist, 1807.
37 Ilustrație, xilogravură, în Acatist, 1807.
38 Ilustrație, xilogravură, în Acatist, 1807.
39 Ilustrație, xilogravură, în Acatist, 1807.
40 Ilustrație, xilogravură, în Octoih, 1811.
41 Frontispiciu, xilogravură, Evanghelie, 1812.
42 Ilustrație, xilogravură, în Triod, 1816.
43 Ambele teme sunt cuprinse într-o singură ilustrație, xilogravură, în Strastnic, 1816.
44 Ilustrație, xilogravură, în Strastnic, 1816.
45 Ilustrație, gravură în metal, în Acatist, 1807.
46 Ilustrație, gravură în metal, în Polustav, 1807.
47 Ilustrație, gravură în metal, în Polustav, 1807.
48 Ilustrație, gravură în metal, în Polustav, 1807.

Între sacru și profan (STAVILĂ & FLOCA & MICLE 2015)

Andrei Stavilă, Cristian Floca și Dorel Micle, Între sacru și profan. Locuirea din prima epocă a fierului și gropile rituale dacice. Unip – Dealu Cetățuica,

în

Victor Bunoiu & Dan Vlase (ed.), Arheologia Banatului. Cercetări. Descoperiri. Intervenții, Antem, Timișoara, 2015

10 (...) Începând cu 2009, de aici au fost scoase la lumină vestigii aparţinând unor

civilizaţii puţin cunoscute pe teritoriul judeţului Timiş, precum cea de prima epocă a fierului, cea dacică sau cea slavă. (...); slavii sunt prezenţi prin locuinţe caracteristice semi-adâncite, particularitatea acestora fiind instalaţia de încălzit plasată într-unul din colţurile casei.

(...) În zona de sud-est a complexului, s-a evidenţiat una dintre cele mai frumoase piese găsite în situl de la Unip, reprezentând un obiect lucrat în bronz cu un decor simplu din cercuri concentrice. În mod cert acest obiect este un import din lumea romană, ceea ce ne oferă şi o datare a complexului undeva în secolul I p.Chr.

Culturile naționale tolerate (BENKO 1991)

 

Benko Samu, Culturile naționale tolerate, în Kantor Lajos & Salat Levente (eds.), „Antologia revistei de cultură „Korunk””, Cluj, 1994

 

104 (...) După bătălia de la Mohacs (1526), în epoca voievodatelor, întinderea teritoriului ce s-a putut a fi numit proprietate personală, începând de la voievodul Janos Zsigmond până la Apafy Mihaly, s-a modificat periodic.

(...) Dar în această parte a Europei este prezentă deja și tradiția religiei bizantine, iar în muzică, în folclor, în decorațiuni, se poate sesiza mirifica existență paralelă a elementelor est-europene și balcanice, precum și interferența și influența reciprocă a acestora cu Occidentul.

105 (...) Gheorghe Lazăr a pornit din Transilvania ca să organizeze la București învățământul superior românesc, în locul celui de limbă greacă.

(„Korunk”, 10/1991)

Benko Samu (1928) – istoric, eseist, academician, Cluj