Introducere în sistemul mass-media (COMAN 1999)

Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Polirom/Media, Iași, 1999

Rolul presei în societate

Modelul liberal

(96) Atunci când Milton a adresat Parlamentului britanic celebra Areopagicica, având subtitlul „Pentru libertatea de a tipări fără autorizare sau cenzură”, el s-a referit, cu insistență, la libertatea editării, adică a producerii și difuzării de carte, într-un sistem de egalitate a drepturilor, asemenea cu cel creat de piețele pe care se exercită comerțul cu alte bunuri.

 

  

Efecte ale comunicării de masă

Teoriile efectelor limitate

 Modelul cultivării

(120) A treia categorie de savanți consideră, pornind de la străvechiul concept de „catharsis”, că expunerea la mesajele violente contribuie la purificarea tinerilor: ea îi eliberează de impulsuri primare și îi face să consume în imagine dorința de comportament agresiv (Fleur/1982, Severin/1988, Drăgan/1996).

 

Mass-media și viața politică

De la spațiul public la opinia publică

(147) c) locul public- spațiul public se situează, așa cum arată Habermas, în spațiul privat (universul familiei și al activităților referitoare la interesul personal) și spațiul etatizat (universul exercitării puterii în plan legislativ, executiv, administrativ, juridic etc). Primul loc public în care au fost dezbătute teme legate de interesul colectiv a fost agora din democrațiile Greciei antice. Agora reunea însă un număr limitat de cetățeni (aleși în virtutea unor criterii precum poziția socială, resurse economice, statutul etnic etc) și avea o finalitate în primul rând „figurativă” – era un loc „al prezentării sinelui, unde fiecare încearcă să exceleze, prin cuvinte alese rostite în public, pentru a obține glorie” (J. Ferry, 1989, 18).

 

Un teritoriu al luptelor neîntrerupte: comunicarea politică

(161) Campania politică nu este o noutate. În Roma antică se practicau multiple tehnici, care seamănă izbitor cu marketingul politicii moderne: candidații făceau vizite și țineau discursuri în fața electoratului, fabricau zvonuri pentru a-și compromite adversarii, făceau să circule manuscrisele cu discursurile lor, ofereau banchete și lansau numeroase mesaje, scriau direct pe pereții caselor – în Pompei au fost descoperite peste 1.600 „afișe electorale” (v. R. Chesnais, 1995).

 

 

Statutul jurnalistului în ansamblul profesiilor contemporane

Jurnalistul și nostalgiile sale

(180) Așa cum observă D. Ruellan, jurnalistul și sociologul trebuie să împace „două exigențe pe care retorica antică le identificase deja: precizia observației și eficacitatea comunicării” (1993, 118).

 

 

Organizarea activității în instituțiile de presă

Presiuni, costuri, norme de comportament

(192) Instituția de presă, asemenea corăbiei lui Ulise încercând să treacă printre Scylla și Charybda, trebuie să găsească un echilibru între caracterul haotic și imprevizibil ale fluxului de informație și constrângerile producției.