Tătarii din Dobrogea (YUCETAȘ 2014)

Ayse Gizem Yucetaș, Tătarii din Dobrogea, clasa IX, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”,

în

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani & Universitatea Ovidius Constanța, Tătarii dobrogeni: istorie, tradiții și civilizație, ed. II, Ovidius University Press, 2014

 

 

(146) Se pare că marea masă a tătarilor s-a stabilit odată cu domnia marelui comandant Noghai în Dobrogea și nordul Peninsulei Balcanice (1280-1310). Numele lui, pe care și-l atribuie o mare parte a tătarilor din Dobrogea, trebuie să aibă origine în colonizarea din acea epocă.

De-a lungul secolelor 17 și 18, are loc o migrație continuă din Crimeea în Dobrogea, migrație care ia proporții odată cu anexarea Crimeii de către ruși în 1783.

Statistica recensământului tătarilor din România din 1882 nu este exactă, deoarece unii s-au declarat turci, iar pe unii i-au declarat turcii, dar consemnează în județul Tulcea 8.530 de tătari, iar în județul Constanța 22.584 de tătari.

(...) ocupația principală a tătarilor a fost creșterea vitelor și agricultura.

 

Tătarii din Dobrogea (RESUL 2014)

Ebru Resul, Tătarii din Dobrogea, clasa XI, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”,

în

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani & Universitatea Ovidius Constanța, Tătarii dobrogeni: istorie, tradiții și civilizație, ed. II, Ovidius University Press, 2014

 

 

(126) Ei [tătarii] provind din cumani (kîpceak), populație turcică formată între gurile Dunării și Urali, înainte de a fi cucerită de mongoli și au făcut parte din Hoarda de Aur, imperiu medieval creat de urmașii lui Ginghis-Han, care și-au întins stăpânirea și peste partea est a României, inclusiv Dobrogea. (...)

De-a lungul secolelor XVII și XVIII are loc o migrație continuă din Crimeea în Dobrogea, care ia proporții de masă odată cu anexarea Crimeii de ruși în 1783.

Datele statistice privind numărul exact al tătari din România nu sunt concludente fie că o parte din ei la recensământ s-au declarat turci, fie că recenzorii i-au declarat turci. Statistica oficială din 1882 consemnează în Dobrogea 31.078 de tătari. (...)

Ocupația principală a tătarilor a fost creșterea vitelor și agricultura.

(...)

Începând cu 1980, editura Kriterion publică zeci de cărți din literatura populară și cultă, în limbile tătară și turcă.

Există două ziare, ce se tipăresc lunar, în limbile turcă și tătară, „Hakses” și „Karadeniz”, sprijinite financiar de guvernul României.

 

(127) În lumea turcică muzica este asemănătoare. Că este din Kazahstan, din Dobrogea există o unitate de tonalitate. Cântecele acestea se găsesc pe teritoriul anatolian, turc, dar se întâlnesc și la noi, în Dobrogea.

 

(127) Până în 1878, geamiile erau pentru dobrogenii musulmani centrul activității lor nu doar religoasă, ci și culturale. Aici se învăța să se scrie și să se citească, se realiza cunoașterea și interpretarea Coranului și alte lucruri esențiale.