Inventarea Europei. De la Jean Monet la Uniunea Europeană (ROTH 2005)

Francois Roth, Inventarea Europei. De la Jean Monet la Uniunea Europeană, trad. I. Antoniu (fr. 2005), Institutul European, Iași, 2007

 

7.Relansarea: Actul Unic, sfârșitul divizării Europei, nașterea Uniunii Europene

Noile proiecte ale lui Delors: Uniunea Monetară și libera circulație a persoanelor

Negocierea unui spațiu de liberă circulație

(173) Alți imigranți clandestini vin pe mare în Italia din Albania și Moldova.

 

 

8.Drumul spre moneda unică și noua extindere

 

Evoluția politicilor comune

Evoluția Politicii Agricole Comune

Bilanțul și viitorul Politicii Agricole Comune

(202) Funcționarea Politicii Agricole Comune, deja complicată prin creșterea numărului de membri de la 12 la 15, va deveni și mai complicată prin aderarea țărilor estice, al căror sector rural este extins și înapoiat (Polonia, România, Bulgaria).

 

Îndelungatele negocieri pentru aderarea țărilor din Europa Centrală și de Est

O lungă muncă pregătitoare

(208) (…) privatizarea întreprinderilor de stat a atras investițiile firmelor capitaliste: Bulgaria (Danone), (...).

(…) Din diferite motive, cazurile României, Bulgariei și Croației au fost separate de țările din primul grup, iar intrarea lor în Uniune (România și Bulgaria) a fost amânată pentru 2007. Cea a Croației rămâne nesigură.

(209) În primul val [NATO] au fost admise Polonia, Ungaria și Cehia, iar în al doilea (…), Slovenia, (…), Bulgaria (…).

(210) Problema Ciprului, unde zona greacă și cea turcă erau despărțite de un zid, era una spinoasă, care-i diviza pe europeni. Ar fi trebuit integrați reprezentanții turci? Un acord între cele două părți este indispensabil.

 

 

 

9.Spațiul European la începutul secolului XXI

 

Către o nouă arhitectură instituțională: de la Convenție la al doilea tratat de la Roma

Ratificarea tratatului

(226) 1 = Au mai adoptat tratatul pe cale parlamentară Slovacia, Grecia, Austria, Germania, Letonia, Cipru, Malta, Belgia și Estonia (…).

 

Continuarea extinderii?

 

Spre Balcani și estul Europei

(227-8) Extinderea va cuprinde România și Bulgaria, a căror aderare este prevăzută pentru 2007.

Dintre fostele republici iugoslave cea mai apropiată de aderare este, fără îndoială, Croația, care a demarat negocierile în 2005 și care ar putea intra tot în 2007 (1).

1 = Negocierile UE cu Croația au intrat în impas din cauză că această țară nu a rezolvat problema minorităților și nu i-a predat Tribunalului Internațional pe toți criminalii de război; Slovenia a ridicat obiecții legate de împărțirea zonelor de pescuit. Aderarea a fost amânată pentru o data nespecificată. (n. tr.)

 

Dezbaterile cu privire la aderarea Turciei

(229) Al doilea argument, de ordin istoric, este și mai slab. Timp de secole, Imperiul Otoman a ocupat Balcanii, unde a oprimat popoarele creștine; eliberarea acestora s-a realizat după lupte seculare. Astăzi, relațiile s-au normalizat, iar aceste popoare, care în trecut au luptat împotriva turcilor, nu mai sunt condiționate de amintiri dureroase.

 

Relațiile Europei cu lumea

 

Relațiile cu SUA

(240) În războaiele care au devastat în anii 1990 fosta Iugoslavie, neputința și dezbinarea europenilor au determinat de 3 ori SUA și NATO să intervină. În Bosnia, diplomațiile paralele și concurențiale ale europenilor s-au neutralizat reciproc. Sunt frecvent amintite cuvintele disprețuitoare ale lui Henry Kissinger: „Europa, Europa, dă-mi numărul tău de telefon!” În cazul Bosniei, unde trupele europene au intervenit, sub autoritatea NATO, pentru o misiune de menținere a păcii s-a produs o înlocuire la 2 decembrie 2004. EUFOR (forța UE), cu 7.000 de soldați, îndeplinește acum cea mai mare parte a misiunii care reveneau forței de stabilizare a NATO; comanda este asigurată de britanici, ceea ce garantează o coerență și, probabil, relații privilegiate cu NATO.

 

Relațiile cu China și cu celelalte zone ale lumii

(245) În cazul acestor țări, Mediterana, unde Europa este reprezentată prin insulele grecești, Cipru și Malta, constituie un spațiu natural de cooperare.

 

Europa în 2005: un proces cu mai multe viteze

Spațiul Schengen

(251) (…) de politica fermă a Italiei, care, prin supravegherea pe Marea Adriatică, încearcă să limiteze imigrația clandestină dinspre Albania, (…).

 

 

Tătarii din Dobrogea (RESUL 2014)

Ebru Resul, Tătarii din Dobrogea, clasa XI, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”,

în

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani & Universitatea Ovidius Constanța, Tătarii dobrogeni: istorie, tradiții și civilizație, ed. II, Ovidius University Press, 2014

 

 

(126) Ei [tătarii] provind din cumani (kîpceak), populație turcică formată între gurile Dunării și Urali, înainte de a fi cucerită de mongoli și au făcut parte din Hoarda de Aur, imperiu medieval creat de urmașii lui Ginghis-Han, care și-au întins stăpânirea și peste partea est a României, inclusiv Dobrogea. (...)

De-a lungul secolelor XVII și XVIII are loc o migrație continuă din Crimeea în Dobrogea, care ia proporții de masă odată cu anexarea Crimeii de ruși în 1783.

Datele statistice privind numărul exact al tătari din România nu sunt concludente fie că o parte din ei la recensământ s-au declarat turci, fie că recenzorii i-au declarat turci. Statistica oficială din 1882 consemnează în Dobrogea 31.078 de tătari. (...)

Ocupația principală a tătarilor a fost creșterea vitelor și agricultura.

(...)

Începând cu 1980, editura Kriterion publică zeci de cărți din literatura populară și cultă, în limbile tătară și turcă.

Există două ziare, ce se tipăresc lunar, în limbile turcă și tătară, „Hakses” și „Karadeniz”, sprijinite financiar de guvernul României.

 

(127) În lumea turcică muzica este asemănătoare. Că este din Kazahstan, din Dobrogea există o unitate de tonalitate. Cântecele acestea se găsesc pe teritoriul anatolian, turc, dar se întâlnesc și la noi, în Dobrogea.

 

(127) Până în 1878, geamiile erau pentru dobrogenii musulmani centrul activității lor nu doar religoasă, ci și culturale. Aici se învăța să se scrie și să se citească, se realiza cunoașterea și interpretarea Coranului și alte lucruri esențiale.

 

 

 

 

 

 

„Starea Națiunii 2000” (BONDREA 2000)

 Aurelian Bondrea, Starea Națiunii 2000. România încotro?, vol. I, Editura Fundației România de Mâine, București, 2000

 

 

I.Revoluție, reforme, tranziție. Sinteza unor opinii
(22) (...), iar în Bulgaria numai un grup de intelectuali a încercat să protesteze.

 

II.Capitalismul românesc în perioada interbelică (1918-1939)
(39) România devenea astfel o mare și puternică țară din Sud-Estul Europei.
(58) Un alt indicator sintetic – venitul național pe locuitor – după calculele ONU [Economic Survey of Europe in 1948, Geneve, 1949], situa România cu nivelul cel mai redus în Europa. Astfel, în 1938, Anglia avea 378 dolari, Franța 236 dolari, Austria 179 dolari, Cehoslovacia 176 dolari, Grecia 80 dolari, iar celelalte țări din Sud-Estul Europei, inclusiv România 72 dolari pe locuitor.
(58) În tabelul publicat în sursa citată [ONU, Economic Survey of Europe in 1948, Geneve, 1949], care cuprindea 18 state, țara noastră se afla pe ultimul loc după Bulgaria.

(60) Două țări apropiate de România, ca profil economic, consumau, pe locuitor : Polonia 22 kg oțel și 25 kg ciment, Bulgaria 14 kg oțel și 23 kg ciment. În România se consumau 21 kg oțel și 18 kg ciment. 

 

III.Socialismul românesc în perioada postbelică (1947-1989)
(75) Rezultatele transformării agriculturii românești din extensivă în intensivă se dovedesc, la o comparație internațională, a fi mai reduse decât ale altor state socialiste (Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria), (...).
(92) În 1938, după indicatorii macroeconomici – venit național, productivitatea muncii – economia românească se situa pe ultimele locuri în economia europeană, în aceeași grupă cu Bulgaria, Polonia, Iugoslavia, cu nivel și structuri economice asemănătoare.
Tabelul 23. Banca Mondială, Produsul Național Brut pe locuitor în 1988
Țara – PNB/Loc. – Locul în Europa
Elveția – 27.379 – 1
Cehoslovacia – 3.960 – 17
Iugoslavia – 2.680 – 20
România – 2.210 – 22
Polonia – 1.850 – 24
Albania – 790 – 25
Media europeană – 8.238 –
(93) Tabelul 24.Productivitatea muncii sociale pe o persoană ocupată în dolari (30)
Țara – 1989/Varianta I/Moneda națională la cursul de schimb – 1990/Varianta II/Moneda națională la paritatea puterii de cumpărare – Decalaje Varianta I
Elveția – 56.277 – 35.587 – 11,1
RFG – 47.748 – 36.303 – 10,2
Franța – 46.665 – 40.097 – 9,2
Italia – 41.855 – 40.384 – 8,2
Spania – 29.229 – 33.837 – 5,6
Cehoslovacia – 9.898 – 15.750 – 1,9
Iugoslavia – 5.507 – 11.390 – 1,1
Ungaria – 5.614 – 13.340 – 1,1
România – 5.057 – 6.360 – 1
Bulgaria – 4.779 – 11.580 – 0,9
Polonia – 3.814 – 9.045 – 0,8
URSS – 3.605 – 11.390 – 0,7
Albania – 1.899 – 2.271 – 0,4
30 = C. Grigorescu (ed.), Nivelul dezvoltării economico-sociale a României în context european. 1989, p. 38

  

IV.Tranziția în România în perioada 1990-2000
Învățământul, știința și cultura națională
(129) Documente ale Băncii Mondiale arată că Bulgaria, Polonia și Ungaria alocau, cu ani în urmă, 6,4%, 5,6% și peste 7% din PIB pentru învățământ.